Frunzele copacilor din P?durea Tenebre c?p?tar? dintr-o dat? o culoare verde-?ntunecat, iar asta se ?ntampla de fiecare dat? cand p?durea sim?ea un pericol. Iar pericolul pe care-l sim?ir? copacii ?n acele momente fu f?r? doar ?i poate din cauza acelei s?ge?i ce zbura ca vantul printre trunchiuri, afundandu-se tot mai mult ?i mai mult spre adancurile p?durii. Numai c?, cu cat s?geata p?trundea mai adanc ?n acel L?ca? al Umbrelor, cu atat se auzea mai ?nfior?tor urletul fiarelor ?i un straniu sunet de tobe. De asemenea ?ncepur? ?i copacii a scar?ai asurzitor, semn c? cineva ?ndr?znise s? le tulbure lini?tea, iar asta era deja ceva ce ei nu puteau permite, c?ci acea p?dure, peste care st?panea Tenebre, era totu?i considerat? una lini?tit? ?i a?a de milenii, ?n ciuda lupilor Vanamar care s?l??luiau ?n adancurile ei, aducand moarte ?n jur, ?i-a magiei negre tot mai sim?it? ?n acele locuri ?n ultima vreme.

  Dar nici urletul ?i nici acel sunet ?nfior?tor de tobe nu p?ru s-o sperie pe st?pana acelei s?ge?i - Mayar. Ea st?tea ?n acele clipe la marginea p?durii, cu arcul ?n man?, ?nc? ?n pozi?ie de tragere dup? ce eliberase acea s?geat? ?n timp ce mana dreapt? se mi?ca ?ncet spre spatele ei ca s? ia o alt? s?geat? din tolb?. ?i, ?n timp ce se preg?tea iar de tragere, Mayar privea cu aten?ie adancurile acelei p?duri ?ncercand s? ?n?eleag? ce fel de dr?covenie de loc mai era ?i acela.

  Dintr-o dat? ?ns? ?nchise ochii sim?ind o boare stranie ?nconjurand-o. Dar nimic altceva nu se ?ntampl? nici secunde dup? aceea, iar asta deja i se p?ru ciudat. De aceea ?i deschise iar ochii, iar acea privire p?trunz?toare amintea atat de mult de ochii Samayei. La fel sem?na mult ?i al lor chip. Doar c? nuan?a pielii era un pic mai deschis? la Mayar, decat la Samaya. De asemenea le diferen?ia ?i culoarea p?rului, c?ci ?n timp ce Samaya-l avea castaniu ?nchis, b?tand spre negru, cel al lui Mayar era ro?u ca focul, un ro?u extrem de deschis la culoare ?n acele clipe ?n timp ce-l lumina din bel?ug soarele dimine?ii ce c?dea ?i asupra acelei P?duri a Fricii. ?i anume acela?i ro?u al pletelor f?cea ?i ochii ei s? fie asem?n?torii unui abis f?r? fund.

  Acea privire ?ns? nu era ceva ie?it din comun la Mayar. Ea ?n genere avea o privire crancen?, c?ci, de cand se ?tia, fusese nevoit? s? lupte mai mereu, iar asta-i ?ncrancen? ?i sufletul, ceva bine v?zut ?i-n ochii ei, cei considera?i Poarta spre Lumea Interioar? a unuia. Dar acea ?nver?unare avea ?i-un motiv ?n acele clipe ?n timp ce privea p?durea, chiar dac? nu fu clar la ?nceput care s? fie totu?i acel motiv.

  ?i, iritat?, v?zand c? nimic nu se ?ntampla, de?i ea a?tepta cu ner?bdare, Mayar strig?: ?hai, ar?ta?i-v? odat?! ?tiu c? sunte?i acolo! De aceea ?i nu v? pute?i ascunde de mine. Nici chiar de v? vara?i ?n gaur? de ?oarece.” Dar, secundele treceau f?r? ca s? se ?ntample nimic totu?i. Asta ?ns? o f?cu pe Mayar s? scra?neasc? din din?i. Dup? care, preg?tind cea de-a doua s?geat? pentru tragere, ea ?uier? printre din?i: ?nu… singure a?i cerut-o, c?ci de?i vre?i s? v? juca?i cu mine de-a v-a?i ascunselea, niciuna nu se poate ascunde totu?i de ochiul min?ii mele.” Dar… nici de data asta nimic nu se ar?t? din inima p?durii. ?Nu, fie pe-a voastr?!” Murmur? tan?ra. Dup? care eliber? s?geata cand arcul zvacni ?n mana ei, iar Mayar ranji. ??i-a?i g?sit ce-a?i c?utat!”

  ?ns?, ?n clipa ?n care cea de-a doua s?geat? ?uiera printre copaci spintecand vantul ?n dou? ca s?-?i fac? loc, ici ?i colo, pe trunchiurile copacilor, ?ncepur? s? se vad? ochi ap?rand ?i disp?rand. Numai c? ceea ce era ciudat la acei ochi era faptul c? ap?reau de fiecare dat? pe alt loc pe scoar??. De aceea ?i d?deau ei impresia c?-s crea?i cu ajutorul magiei negre ?i nicidecum nu puteau fi ochii copacilor. Chiar ?i a?a, acei ochi erau totu?i ?nfior?tori, de l-ar fi f?cut pe un fricos s? se trag? gr?bit ?n spate ?i apoi s? fug? mancand p?mantul, c?ci privirea crancen? a acelor ochi era cu adev?rat ceva stra?nic, ceva ce te t?ia pan? la oase.

  Acea privire ?ns? n-o deranj? se pare pe Mayar, care, v?zand acei ochi ?i sprancenele de deasupra lor ?ncruntandu-se, ranji. Totu?i p?str? t?cerea, de?i ?n?elegea prea bine ?iretlicul acelei p?duri - ?ncerca cumva s? trag? de timp. Chiar ?i a?a i se p?ru plictisitor jocul. De aceea decise s?-l ??nfierbante” pu?in ?i spuse ?n batjocur?: ?nu, de ce sunte?i atat de timide? Nu-s decat o p?c?toas? de fiin?? ce-a venit aici s? v? ?salute.” Atata tot. De aceea… ce-ar fi s? v? ar?ta?i ?i s? m? ?ntampina?i a?a cum se cuvinte, aaa?” ?i trucul func?ion?, c?ci, cat de curand dup? aceea, adev?ra?ii st?pani ai acelor ochi ap?rur? - fantomele.

  ?i, ?n clipa ?n care fantomele ap?rur? din copaci, Mayar zambi. Apoi, mi?candu-?i capul dintr-o parte ?ntr-alta, ??i dezmor?i gatul pe care-l sim?ea ?n?epenit de cand st?tuse ?ncordat? ?i preg?tit? de tragere. ?i, cand ?ncet? a mai sim?i tensiunea ?n grumaz, fata f?cu ca?iva pa?i ?n l?turi ca s?-i vad? mai bine pe acei st?pani ciuda?i ai ochilor.

  Astfel v?zu c? erau probabil ?n jur de 40, toate ?mbr?cate ?n negru, avand p?r sur ?i privire p?trunz?toare. Buzele ?n schimb le erau complet vinete, de parc? s-ar fi ?necat ?n ap? ?nainte de-a muri. ?i, pe obrazul drept al fiec?rei fantome, se vedea o linie ro?ie, sub?ire, asemeni unei vini?oare. Dar, chiar dac? era sub?ise, ie?ea destul de mult ?n eviden??.

  Dar, de?i Mayar v?zu clar acea linie de pe fa?a fantomelor, ceva ce ea nicicand nu mai v?zuse mai ?nainte, nu-?i ?inu mult privirea a?intit? asupra fe?ei lor, c?ci ?tia prea bine c? fantomele cu pat? cum mai erau numite cele din P?durea Tenebre puteau scoate pe cineva din min?i doar privindu-l ?n ochi. Plus la asta: faptul c-aveau acea linie pe fa??, ce nu era decat simbolul supunerii lor fa?? de Tenebre, le cre?tea mult puterea de-ai controla pe cei ce le c?deau victime. Astfel, mutandu-?i privirea de pe fa?a lor pe gat, Mayar v?zu c? aveau venele mult ie?ite ?n afar? ?i destul de vizibile din cauza pielii aproape transparente. La fel se eviden?iau ?i venele de pe maini ?i asta din cauza acelor unghii extrem de lungi, negre ?i ascu?ite ce d?deau totu?i o oarecare fine?e mainilor fantomelor, chiar dac? asta era straniu.

  Ce era ?ns? ?i mai straniu la ele era faptul c? ele deciser? s? se arate ?n fa?a lui Mayar, de?i tan?ra auzise c? n-ascult? de nimeni altcineva ?n afar? de Tenebre. Dar, chiar dac? se ar?tar? ele totu?i fetei, r?maser? la o distan?? sigur? de ea ?i asta din cauza c? Mayar se afla ?n zona luminat? de soare.

  Fata ?ns? nu ?n?elese la ?nceput de ce totu?i stau fantomele departe de ea. De aceea-?i concentr? ?i mai mult privirea asupra lor. Astfel v?zu c? ochii lor se mi?cau ?ntruna de colo-colo de parc? ar fi c?utat ceva. Ce anume… nu ?n?elegea. Pan? la un moment dat cand observ? mi?carea razelor de soare pe p?mantul umed ?i acoperit de frunze uscate pe care c?lcau fantomele. De aceea ?i privi apoi ?n sus ?i v?zu c? ?n ciuda crengilor ?ncle?tate una ?ntr-alta, care formau o cupol? destul de groas?, mai ales datorit? frunzelor noi ce abia se ivir? pe crengi, acele raze de soare ??i f?cur? totu?i loc ca s? dea un pic de c?ldur? p?mantului.

  Numai c?, ?n clipa ?n care razele celea de soare se mi?car? spre fantome, ele se traser? speriate la umbr?. Asta ?i-o f?cu pe Mayar s? priveasc? cu ?i mai mare aten?ie la ele. Dar, indiferent de cat de atent nu se uita fata la fe?ele lor, v?zu cu stupoare c? nu revela nimic. De aceea ?i spuse, scra?nind din din?i: ?ce dezam?gire! De aceea ?i ur?sc eu mor?ii: c?ci ave?i to?i aceea?i aur? funerar? ?i privire rece. Dar… totu?i, e interesant dac? sincer jocul cu voi.”

  Nici a?a fantomele p?rur? s? nu reac?ioneze. Ba chiar nici n-o privire, ci-?i ?ineau ochii a?inti?i asupra razelor de soare care ?ncepur? a se mi?ca rapid pe p?mant, ?nspre ele, parc? controlate de puterea cuiva. ?i, de-ar fi ajuns razele celea la ele, ar fi fost f?r? doar ?i poate ?terse acele fantome de pe fa?a p?mantului, pref?cute ?ntr-o clip? ?n cenu??.

  Numai c? Mayar nu atrase prea mare aten?ie acestui fapt. De altfel nici n-o interesa pe ea ce soart? o s? aib? fantomele. Pe ea o interesa mai mult ca ele s? fie ocupate cu ceva, iar ea s? poat? ajunge ?n sfar?it acolo unde-i trebuia. De aceea, cand le v?zu atat de atente ?i concentrate ?n jocul lor cu razele, Mayar ?nchise ochii ?i p?trunse cat de curand ?n lumea ei interioar?.

  Acolo ?ns? era ?ntuneric. Cel pu?in a?a fu la ?nceput. Apoi, cand fata-?i putu controla b?t?ile inimii, reu?i s? fac? s? se deschid?, chiar ?n fa?a ei, la o distan?? de cam 6 metri de ea, un ochi asem?n?tor vulpilor. Acel ochi ?ns? nu era pe chipul vreunei fiare, ci plutea ?n aer, la cam 1.5 metri de la p?mant, avand atat retina, cat ?i irisul ?n form? oval?. Dar culoarea lor era totu?i diferit?, c?ci dac? irisul era de culoare verde deschis, cea a retinei era de o nuan?? ?ntunecat? ce amintea de-un galben al gutuiei bine coapte. Ce le mai deosebea ?ns? erau acele vini?oare negre v?zute pe irisul verde, dar care nu treceau de bariera retinei. ?i anume acele vini?oare negre ?i-o ajutau pe Mayar de fapt s? poat? citi destinul oamenilor ?n timp ce privea ?n ochii lor.

  Acel ochi ?ns?, chiar dac? se deschise, p?rea s? n-o ajute pe fat? prea mult. Ea ?ns?, v?zandu-l privind-o insistent, ca pe-o intrus? ce-i deranjase somnul, surase. Apoi, ?ntinzand mana stang? ?n fa??, cu palma ?n sus ?i strans? de parc? ar fi ?inut un m?r, Mayar reu?i s? formeze acela?i ochi v?zut ?n fa?a ei, numai c? de m?rimi mai mici. ?i, cand ochiul din mana ei fu ?nconjurat de-o pelicul? de foc, el trimise spre cel ce plutea mai multe raze asemeni celor de laser, activandu-l.

  Astfel, cand ochiul ce plutea ?ncepu s? lumineze ?n cele dou? culori ale irisului ?i retinei, fu ?nconjurat de-o barier? protectoare. Acea barier? ?ns? nu r?mase doar ?n jurul ochiului, ci tot crescu ?i crescu pan? o ?nconjur? pe Mayar, iar cand a barierei lumin? reu?i s? ??nghit?” acel mic ochi din mana fetei, Mayar fu transferat? chiar ?n sanul naturii.

  Acolo ?ns? era ?ntuneric, cu un fel de cea?? albuie ?i fum negru ?nconjurand copacii ?i restul vegeta?iei din jur. ?i, anume din cauza acelei ce?e se sim?ea atat de rece ?n jur ?i era ?i greu de respirat. Chiar ?i a?a, Mayar nu se re?ntoarse ?n lumea ochiului ei interior, ci r?mase pe loc, privind atent? ?n jur.

  ?i, dintr-o dat?, v?zu ceea ce producea totu?i cea?a ?i fumul: aceea?i ochi ai fantomelor pe trunchiurile copacilor, exact a?a cum ?i v?zuse ?i la intrarea ?n p?dure. De aceea ?i spuse ranjind: ?nu, pute?i ?i s?-mi sta?i aproape. Oricum: compania voastr? nu m? deranjeaz? deloc. Doar faptul c? sta?i ascunse ?i v? v?d doar ochii.”

  Dar fantomele nu se gr?bir? totu?i s? ias? din a lor ascunz?toare. Doar cand Mayar apuc? strans al ei arc, care lu? foc la propriu ?n mana ei ?i preg?ti apoi o s?geat?, inten?ionand s? trag? spre copacul din dreapta ei, fantomele se ?cumin?ir?” ?i, una cate una, ?ncepur? a ie?i de prin copaci. Chiar ?i a?a nu atinser? p?mantul cu ale lor t?lpi goale, ci plutir? ?n aer, la cam un metru deasupra p?mantului.

  Numai c?, atunci cand cele 40 de fantome se ar?tar? toate ?n fa?a lui Mayar, formand un fel de semicerc, fata sim?i atat de rece aerul din jur c? se zgribuli. Mai ales din cauza acelui vant rece ce ?ncepu dintr-o dat? s? bat?, vrand parc? s? ?m?ture” atat ve?mintele ei, cat ?i pe cele ale fantomelor.

  Acel vant ?ns? ?i r?ceala lui reu?ir? s-o scoat? pe Mayar din s?rite, care eliber? ?n cele din urm? cea de-a treia s?geat?. Doar c? s?geata ceea nu r?mase ?nfipt? ?n copac cand ?i atinse trunchiul, ci trecu prin el ?i tot a?a prin alte trunchiuri pan? ?nconjur? pe dedeparte fantomele, f?cand un semicerc dintr-un fel de fire verzi, ce se ?mpletir? ?ntre ele, formand o panz? de p?ianjen. Abia atunci se auzi iar r?cnetul p?durii, iar fantomele fugir? de se ascunser? ?n trunchiurile copacilor.

  Mayar ?ns? surase: ?vas?zic? nu-s singur? pe aici. Coallar ?i Tenebre au ?un caine” de paz?.” Pe cine f?cuse ?ns? ea caine nici m?car ea nu ?tia. ?n?elegea ?ns? destul de bine c?-i cineva c-o putere similar? ei sau cel pu?in asta d?dea de ?n?eles de sim?ea ea doar vantul ?i nu fusese atacat? de fantome ?n cele din urm?. Plus la asta: fantomele se temeau de acel r?cnet, iar asta ?nsemna c? ele n-ascultau defel a lui porunc?. ?Nu, nu-i nimic. De ?cainele” vrea s? stea ascuns, n-are decat. Eu ?ntre timp o s?-mi caut de treab?.”

  Apoi, tr?gand brusc s?geata la ea, o stranse ?n man? atat de tare c? f?cu pan? ?i vantul s? urle ?n jur. Astfel ?i d?du de ?n?eles acelui ?caine” c? nu se teme de el ?i s-o lase s? treac?. ?i, de parc? s-ar fi ?n?eles cu el, vantul se domoli dintr-o dat?, iar ochii fantomelor disp?rur? ?i ei de pe trunchiurile copacilor. Numai c?, chiar dac? fetei i se p?ru straniu c? ele disp?rur?, decise totu?i s? nu-?i bat? capul ?i cu asta, c?ci avea destule pe cap ?n acel moment. De aceea doar ??i continu? drumul spre barlogul lui Coallar, c?ci anume pentru asta venise acolo… ca s?-i fac? o vizit?.

  ?n timp ce ?nainta ?ns?, v?zu atat de clar momentele cand Bestla ?i Samaya fugir? din fa?a acelei grote, fug?rite de acel mistre? s?lbatic. Apoi v?zu cum ele luptar? cu lupii Vanamar. Dar, chiar dac? s-o vad? pe ?cealalt?,” cum o tot numea ea pe Samaya ?n capul ei, ?n pericol ar fi trebuit s-o fac? fericit?, Mayar stramb? din nas ?i asta din cauza c? ?n?elese c? pierduse o oportunitate perfect? de-a da ochii cu Samaya ?i-a continua acea lupt? ?nceput? ?n urm? cu 13 ani ?n Poiana Umbrelor. ?i… Mayar ??i dorea atat de tare s? dea ochii cu Samaya, datorit? faptului c? atunci nici nu ?nvinse ?i nici nu fusese ?nvins?, iar asta era o la?itate dup? cum credea tan?ra.

  Chiar ?i a?a surase la un moment dat cand v?zu momentul ?n care Samaya vorbise cu Coallar prin intermediul mistre?ului, iar asta era chiar straniu. Dar, de?i nu ?n?elegea de ce anume Samaya venise la barlogul acelui rege nebun, era sigur? c? ambele par s? caute acela?i lucru. Ce anume: doar Soarta ?tia.

  ?i, cu astfel de ganduri ?n minte, Mayar ajunse ?n sfar?it ?n fa?a grotei lui Coallar. Dar se opri ?i ea exact cum se opriser? ?i Bestla ?i Samaya ?n urm? cu cateva zile ?i asta din cauza acelei iedere otr?vitoare ?i-a ce?ii groase ?i albe ce f?cea aerul din jur greu de respirat. Plus la asta: era sigur? c? Coallar n-o s-o lase pur ?i simplu s? intre ?i c? la sigur va fi ?i ea atacat? a?a cum se ?ntamplase cu fetele. Tocmai de aceea ?i-?i scoase pumnalul din tureatca cizmei drepte ?i apoi, preg?tit? de atac, a?tept? ca din grot? s? ias? un alt miste?.

  Numai c? nu ie?i nimeni de-acolo nici dup? minute bune de stat astfel, ceva al naibii de ciudat dup? p?rerea lui Mayar. La fel nu se v?zu niciun lup Vanamar prin preajm? amenin?and s-o rup? ?n buc??i. Doar… anumite zgomote se auzeau din interiorul grotei de parc? cineva ar fi b?tut toaca ?i anume acel zgomot o f?cu pe Mayar extrem de atent?.

  Apoi, cand deslu?i destul de bine acel zgomot, care nu era decat al unei pietre lovind un metal, Mayar surase ?i spuse: ?exact ca ?n visul meu.” ?i, ?ntredeschizand brusc gura, fata l?s? s? ias? un aer cald ce form? un o barier? ?n jurul ei, una transparent? totu?i cu sclipiri de foc pe alocuri, pe care se reflecta ?ntreaga natur? din jur.

  Asta ?ns?-i d?du lui Mayar o oarecare siguran??. Dar, ?n clipa ?n care ochiul min?ii ei ??i m?ri retina pan? acoperi complet irisul, bariera din jurul ei clipi de cateva ori, la fel ca ?i imaginea lui Mayar, semn c? fizic ea nu era acolo. Doar ?n clipa ?n care retina-?i rec?p?t? propor?iile obi?nuite, Mayar, cea de la marginea p?durii disp?ru, iar cea din fa?a grotei lui Coallar se v?zu destul de clar, semn c? ea avea puterea s? se mi?te prin timp ?i spa?iu.

  Cand ?i cum descoperise ea o astfel de putere nu-?i amintea. ?tia doar c? avea de-a face cu puterea Samayei, chiar dac? nu-?i dorea asta. De asemenea era sigur? c? nici Samaya nu c?uta s?-?i ?mpart? puterea cu Mayar. Chiar ?i a?a se ?ntampla de la sine. ?i, de fiecare dat? cand puterea lor cre?tea sau descopereau o nou? putere, pe degetul inelar le ap?rea un inel din a?? ro?ie, semn c? a lor jum?tate avea aceea?i putere.

  Mai ciudat decat atata era faptul c? ori de cate ori le ap?rea acel inel pe deget aveau ambele aceea?i viziune: o sabie ?nfipt? ?n al lor spate ?i-al lor trup transformat apoi ?n cenu?? de ochii de foc ai cuiva. ?i, realizand c? sim?ea iar acea stranie senza?ie, Mayar ??i privi degetul inelar ?i v?zu acea a?? formand inelul chiar ?n acea clip?. De aceea ?i se ?ntreb?: ?de ce acum? De ce ?n plin? zi cand mai ?nainte ap?rea doar noaptea? Ceva se ?ntampl?. Dar ce?”

  Brusc ?ns? auzi ?oapte. De aceea deveni extrem de atent? ?i privi ?n jur. Dar nu v?zu pe nimeni ?i de aceea privi spre intrarea ?n grot?, c?ci ?n?elese c? magia venea anume de acolo. De ?naintat ?ns? decise s-o fac? f?r? arme, cel pu?in f?r? cele vizibile. De aceea l?s? arcul ?i s?ge?ile ascunse printre acea ieder? otr?vitoare. Dup? aceea se asigur? c? pumnalul e bine ascuns ?n tureatca cizmei drepte ?i abia atunci ??i f?cu curaj ?i intr?.

  ?n grot? ?ns? d?du la ?nceput peste ?ntuneric. ?i se mai sim?ea ?i-o stranie suflare de ghea?? de acolo. Mayar ?ns? era sigur? c? n-are de-a face cu Coallar, ci cu ceva malefic ce controla acel loc. De aceea decise s? formeze acel ochi atotv?z?tor pe palma stang? ca s? lumineze locul. Numai c?, ?n clipa ?n care form? ea o minge de foc, extrem de mic?, cat un bob de maz?re la ?nceput ca s?-l fac? apoi s? creasc?, v?zu f?clii ap?rand pe pere?i, f?clii aprinse care-i luminau calea, de parc? ar fi fost a?teptat?. De aceea ?i-?i stranse Mayar palma stang? ?i stinse ceea ce formase ea, gandindu-se c? e periculos totu?i s? se joace cu focul ?ntr-un loc str?in.

  Dar… deveni dintr-o dat? atent? cand ??i d?du seama c? pere?ii acelei grote p?reau transparen?i. ?i, ?n interiorul acelor pere?i, Mayar vedea sarcofage. Pretutindeni le vedea: sarcoface de lemn, dar f?r? capac, semn c? acele suflete legate de sarcofage fuseser? blestemate ?nainte de moarte ?i din aceast? cauz? erau sortite s? umble bezmetice prin lume, f?r? odihn?, o eternitate. Numai c?, de?i ea ?n?elegea prea bine asta, Mayar nu putea ?n?elege cum era posibil ca acele fantome ?i acele sarcofage s? fie acolo. Dar, cand v?zu cobrele din piatr? din jurul acelor tor?e ?n?elese ?n sfar?it cine era de vin? c? acele suflete n-aveau odihn?: ?Tenebre,” ?uier? fata printre din?i. ?E din cauza ei. De aceea aceste sarcofage sunt aici. ?i, de asemenea, ea e cea care controleaz? fantomele. Numai c? nu ?n?eleg ce ca?tig? f?cand toate astea. Nu… chiar dac? nu-i greu de imaginat, ?tiind prea bine ce minte pervers? are.”

  ?i, spunand asta, Mayar era cu adev?rat iritat?, c?ci ea nicicand n-o putuse ?nghi?i pe Tenebre, chiar dac? nu ?tia de ce. La fel n-o putea accepta ?n rol de alitat? ?i asta datorit? firii schimb?toare a Titanidei, care c?uta mai mereu senza?ii tari ?i era gata s? tr?deze pe oricine. Chiar ?i pe Ahi, despre care Mayar afl? ?ntr-un tarziu c?-i era fiu. Dar, nici chiar de dragul lui, pe care ajunse s?-l respecte ca mentor ?i protector, Mayar nu se putuse for?a s-o accepte pe Tenere. De aceea, ori de cate ori o vedea pe Titanid? sau ?i auzea numele, scra?nea din din?i ?i disp?rea cat de repede putea, c?ci ?tia c? dac? r?mane locului la sigur ?i suce?te gatul cuiva, indiferent de cine i-ar fi stat ?n cale ?n acele clipe.

  ?n acele clipe ?ns? Mayar nu plec?, de?i sim?ea o dorin?? enorm? s? plece din acele locuri controlate de Tenebre. Ea ?ns? doar trase adanc aer ?n piept, dup? care se ?mb?rb?t? pe sine, spunandu-?i: ??i totu?i, Mayar, trebuie s? ?naint?m. E absolut necesar. Mai ales dac-am ajuns pan? aici, c?ci e timpul s? afl?m motivul pentru care vulpoiul ?sta b?tran ne-a chemat aici.” ?nainte s? ?nainteze ?ns? sufl? aer cald de stinse tor?ele, c?ci lumina lor tremur?toare ?ncepu s?-i deranjeze ochii. Apoi, formand acea sfer? mic? ?n palma dreapt? de data asta, se ?ndrept? tot mai mult spre adancurile acelui loc.

  ***

  Un oftat dureros ie?i din pieptul Samayei cand ea-?i veni ?n fire. Astfel, privind speriat? ?n jur, v?zu c? se afla ?nc? ?n fa?a rugului, ?n pirostrii, punand lemnele unul peste altul ca mai apoi s? ?ncing? focul pentru preg?tirea pranzului. Dar, chiar dac?-?i d?du seama c? avuse doar o vedenie, Samaya nu-?i putea calma anxietatea din piept. De aceea ?i ?ncepu a se lovi u?urel cu pumnul ?n piept, ?ncercand s? se calmeze pe cat posibil. ?i, tot din cauza acelei anxiet??i, ochii Samayei c?p?tar? o nuan?? extrem de ?ntunecat?, ceva ce-l f?cea pe unul s? se preocupe doar privindu-i.

  Tocmai de aceea ?i o privi Yellen cu aten?ie pe Samaya cand o v?zu ac?ionand straniu. Dar decise la ?nceput s? nu fac? nimic care s-o sperie sau s-o alerteze ?i mai mult. Doar continu? s? se apropie de ea, cu bra?ul plin cu lemne, c?ci tocmai se ?ntorcea din p?dure de unde adunase lemne uscate. V?zand ?ns? c? Samaya nu se calma, fata decise s?-l cheme ?n ajutor pe Nathaniel.

  De aceea ?i privi ?n jur, c?utandu-l cu privirea. ?i-l v?zu ?ntr-un final lang? cortul unui tan?r, ajutandu-l pe acela s? fixeze mai bine pilonii. Dar, din cauza c? Nathaniel p?rea s? n-aud? strig?tele ?nfundate ale lui Yellen care ?ncerca s?-l cheme lang? ea, fata arunc? ?ntr-un tarziu un lemn spre el.

  Unauthorized usage: this narrative is on Amazon without the author's consent. Report any sightings.

  Abia atunci, cand lemnul c?zu cu zgomot la picioarele lui, Nathaniel privi spre Yellen, ne?n?elegand ce glum? de prost gust mai era ?i aceea. Dar, cand v?zu semnele ei s? priveasc? spre Samaya ?i mai ales cand v?zu c? tan?ra lupoaic? ac?iona straniu, se apropie de sora lui. Apoi se uit? o vreme la Samaya care p?rea totu?i s? nu-l vad?. ?i asta-l f?cu ?i pe el nervos, mai ales v?zand-o pe ea c? aproape c? n-avea aer, iar asta ?nsemna c? ceva r?u era pe cale s? se ?ntample, c?ci aflase de la Fenrir, ?nainte ca acesta s? plece din tab?r?, c? atunci cand Samaya ac?iona straniu ?i mai ales cand sim?ea c? n-are aer era din cauza c? avea premoni?ii sau sim?ea pericolul aproape.

  Se apropie de ea ?ns? doar cand Samaya privi atent spre el ?i murmur? abia auzit: ?Mayar. Acel copil e acum ?n grota lui Coallar, Nathaniel. ?i… se pare c? soarta pune ceva la cale. Ce anume ?ns? nu ?tiu. La fel cum nu ?tiu de ce-i ea ?n acea grot?. Dar… se ?ntampl? ceva, c?ci… prive?te,” ?i le ar?t? inelul cela din a?? ro?ie de pe degetul ei. ?Apare doar cand una din noi e ?n pericol.”

  ?Dar… cum de ?tii tu asta?” O ?ntreb? Yellen.

  ?Visul,” r?spunse Samaya cu glas gatuit. ?Mereu avem acela?i vis cand apare acest inel ?i mereu am viziuni legate de ea. La fel cred c? ?i ea are vizuni legate de mine.”

  ?Ce nu ?n?eleg eu ?ns? e ce-o leag? pe acea Mayar de regele Coal. Mai ales de ce-i ?n grota lui. ?i… poate mergem totu?i s? vedem ce se ?ntampl??”

  ?Nu,” d?du Samaya din cap. ?Nu putem merge, Nathaniel, c?ci acele locuri nu ne primesc. Pe ea ?ns? da, c?ci… n-am v?zut niciun lup Vanamar sau mistre? ?n jurul ei. Doar… umbre.”

  ?Umbre? Ce fel de umbre?” Se interes? tan?rul.

  ?Cele din grot?. Sunt paznicii c?minului lui Tenebre. Suflete chinuite ce-au pierit ?n ape, blestemate fiind de cei c?rora le-au f?cut r?u,” r?spunse Yellen ?n locul Samayei, ceva ce-l mir? chiar ?i pe tan?r, care era deja obi?nuit cu stranietatea surorii lui mai mici. Dar deveni cu adev?rat speriat cand fata spuse: ?curand vor fi ?i aici!” ?i ea privi apoi spre Cascada Licuricilor a c?rei ape se auzeau destul de puternic pan? ?n tab?r?, ceva ce nu se ?ntamplase nicicand mai ?nainte.

  De aceea ?i privi ?i Nathaniel spre cascad? la fel ca Yellen. Tres?ri ?ns? cand Samaya-l prinse brusc de bra? ?i-apoi ?i spuse ?ngrijorat?, privindu-l ?int? ?n ochi: ?s? mergem de-aici, Nathaniel. S? plec?m spre grot?, c?ci nu-mi place locul ?sta. Prea-i aerul rece. ?i… anxietatea asta din suflet. Prea-mi apas? pieptul. De aceea… preg?te?te-i pe oameni ?i cat mai repede. M-ai auzit? Cat mai repede!”

  ?i privirea Samayei era cu adev?rat ?ngrozit?, ceva ce-i d?du de ?n?eles tan?rului c? nu era timp de pierdut. De aceea se ridic? ?n picioare ?i le strig? celorlal?i s? se preg?teasc? ?i toat? lumea s? se ?ndrepte ?i cat mai repede spre Grota Siarului.

  ***

  ?n momentul ?n care Nathaniel sufl? cu putere ?n corn, sunetul cutreier? Muntele Fricii ?n lung ?i-n lat doar ?n secunde. Astfel ajunse ?i ?n grota lui Coallar, prin a c?rei tunele Mayar continua s? ?nainteze.

  Astfel, auzind acel sunet, Mayar ?ntoarse capul ?i privi ?n spate timp de cateva secunde. Apoi, ?n?elegand ?n sfar?it ce se ?ntampla ?n tab?ra Siarilor, ranji ?i murmur? fericit?: ?se pun la ad?post se pare. ?i… sunt sigur? c? Samaya ?tie deja c?-s aici. Doar c?… interesant: de ce n-a ?ncercat s? m? opreasc?? I-o fi team? s? vin? iar aici dup? ce Coallar a alungat-o cu gona?ii?! Nu, fie pe-a ta, tan?r? lupoiac?: dac? preferi s? stai deoparte la fel o s? fac ?i eu.” Dup? aceasta ?ntoarse spatele intr?rii dinspre care venea ?i, ?nc? surazand, ??i continu? drumul.

  Dar al ei ranjet nu era ?ntampl?tor, c?ci ?n minte ?i roiau o mul?ime de ganduri despre Samaya, ?n special cel care o ajutase s?-?i dea seama c? nu doar ea vedea mi?c?rile tinerei lupoaice, dar ?i invers, iar asta era ceva ce devenise ?n timp o obsesie pentru ea, c?ci Mayar cu adev?rat visa s-o poat? ?ngenunchea ?ntr-o zi pe tan?ra lupoaic?.

  ***

  ?n timp ce Nathaniel continua s? sufle cu putere ?n corn, Siarii se gr?beau s?-?i strang? lucrurile. ?i, ?n grab?, neavand timp s? scoat? pilonii corturilor, ?i smulgeau pur ?i simplu din p?mant, iar de treaba asta se ocupau b?rba?ii grupului. Femeile ?n schimb erau ocupate cu c?ratul apei de la Cascad?, stinsul focului ?n vetre ?i sp?latul locului la propriu, ?n ?ncercarea disperat? de a-?i ?terge urmele ?n caz de ceva ?i de a-?i ascunde ?i mirosul care i-ar fi dus pe h?ita?ii Vanamar, c?ci ei credeau c-o s?-i atace ?n cele din urm?, spre ascunz?toarea lor.

  Numai c? sunetul strident al cornului, o f?cu pe Yellen s? se simt? agitat?. ?i, dup? ce arunc? ap? peste marele rug, privi dintr-o dat? cerul sim?ind c? nelini?tea ei venea anume de acolo. Numai c? cerul ?n acele clipe era atat de albastru, atat de senin ?i luminos, iar asta o nelini?tea ?i mai mult decat acel sunet. De aceea ?i continua s? priveasc? ?n sus, ?n timp ce se aplec? ?i lu? de jos m?tura ca s? m?ture locul ?n care st?tuse pan? atunci. Dar, ?n clipa ?n care stranse coada m?turii ?n man?, sim?i nodul corzilor vocale mi?candu-se repede ?n sus ?i-n jos de parc? ar fi ?nghi?it ?mbuc?tur? dup? ?mbuc?tur? pe nemestecate.

  De aceea ?i spuse ea cand realiz? c? anxietatea din piept o f?cea s? ac?ioneze ciudat, ?n special c? nu-i d?dea voie s? ?nghit? saliva normal: ??i totu?i pare s? fie lini?tea dinaintea furtunii." ?i, de parc? ar fi cobit, cerul ?ncepu dintr-o dat? s? vuiasc?. Anume acel vuiet ?i ?i f?cu pe Siari s? fie extrem de aler?i ?i s? priveasc? cu team? pretutindeni, c?ci observau cum ?ntunericul punea st?panire cu rapiditate nu doar pe locul ?n care erau ei, dar ?i pe ?ntreaga p?dure se pare.

  Acel ?ntuneric ?ns? n-o ?n?el? pe Samaya. La fel nu crezu ea la fel ca Siarii c? de vin? pentru acel ?ntuneric era Tenebre. De aceea ?i continua ea s? priveasc? cerul a?a cum f?cea ?i Yellen. Astfel le fu dat ambelor s? vad? acea imens? pas?re neagr? ap?rand la orizont. ?i, v?zand-o, fetele strigar? ?ntr-un glas: ??n ascunzi?uri! ?n ascunzi?uri! Acum!”

  Auzind strig?tele fetelor, Nathaniel privi mai ?ntai la ele. Dar, v?zandu-le atat de speriate ?n timp ce priveau cerul, se uit? ?i el ?ntr-acolo ?i v?zu ?i el pas?rea, survoland deasupra p?durii de parc? ar fi c?utat ceva. De aceea ?i murmur? el ?nfrico?at: ?e Tarther. Ne caut? pe noi.” Dar ??i astup? cat de curand urechile, la fel cum f?cur? ?i ceilal?i, cand pas?rea scoase un strig?t ?nfior?tor din al ei gatlej. Ceva greu de suportat, c?ci oamenii ??i sim?ir? dintr-o dat? timpanele pulsand ?i o mare durere ?n creier. Dar… ceva-i uimi ?i mai tare pe Siari, c?ci, dup? acel strig?t, v?zur? cum natura pur ?i simplu ??nghe??” ?i nici m?car ?oarecele din gaur? nu se ar?ta.

  De aceea ?i se aruncar? cu to?ii la p?mant mai ?ntai. Apoi se tarar? cum putur? spre desi?uri, punandu-se chiar ?i la ad?postul ierbilor ?nalte. ?i, ?n timp ce fugi de se ascunse, Nathaniel o apuc? pe Samaya de man? ?n timp ce ea o apucase pe Yellen ?i-o for?? s-o urmeze, c?ci strig?tul lui Tarther p?ru cumva s-o vr?jeasc? pe fat?, care continua locului cu ochii la cer.

  Apoi, stand cu to?ii la ad?postul copacilor dobora?i la p?mant de for?e naturale, Samaya sim?i nevoia s? ?nchid? ochii. Astfel putu vedea cum Mayar continua s? avanseze prin acel tunel ?ntreptandu-se spre sala tronului. De aceea ?i Samaya se proiect? ?n fa?a tinerei, strigandu-i s? se ?ntoarc? din drum c?-i periculos. Mayar ?ns? p?rea s? n-o aud? ?i s? n-o vad? ?n acele clipe, ceva ce p?ru a naibii de ciudat.

  Mai ciudat decat atat ?ns? fu pentru Samaya s? realizeze c? nu putea striga, c? nici chiar ea nu-?i auzea vocea ?n interiorul acelei grote. De aceea ?i ?ncepu s? tremure toat? ?i se ?ntoarse ?n lumea real?. Dar, cand ?ncerc? s?-i spun? despre temerile ei ?i lui Nathaniel, realiz? c? cu adev?rat nu putea vorbi, iar asta fu chiar mai ?nfrico??tor pentru ea decat ce sim?ise ?n grot?. ?i, ?n timp ce tot ?ntindea mana spre Nathaniel, care n-o privea ?n acele clipe, ?n ?ncercarea disperat? de-al face s?-i vad? temerile, ochii i se umplur? dintr-o dat? cu lacrimi, i se usc? brusc ?n gat ?i sim?i ?i-o stranie durere ?n piept.

  De aceea ?i ?ncerc? s? se ridice ?n picioare ?n cele din urm?. Dar nu-i reu?i, c?ci Nathaniel, care-o observ? ?ntr-un final, o apuc? ?n bra?e ?i-o arunc? la p?mant, iar asta se ?ntampl? exact ?n clipa ?n care Tarther trecu chiar pe deasupra locului ?n care erau ei. Astfel, sim?ind b?t?ile inimii b?rbatului pe pieptul ei, Samaya-?i domoli complet respira?ia ?i chiar ?i tremurul trupului ei deveni abia sesizabil. Totu?i… teama ?nc? persista, de?i sim?ea ?i-o oarecare siguran?? ?n bra?ele lui.

  Astfel, privind la fa?a lui Nathaniel care spiona zarea, Samaya sim?i c? lang? el se putea totu?i relaxa. Mai ales v?zand calmitatea din a lui privire ?i faptul c? ?ncerca s-o protejeze cu propriul corp, ceea ce mai ?nainte f?cuser? doar Fenrir ?i Dike. ?n acele momente ?ns?, avandu-l atat de aproape de ea, sim?i ?i-o stranie pulsa?ie a inimii, ceva ce nicicand nu sim?ise mai ?nainte. Dar, de?i se sim?ea straniu, sim?i totu?i c? se calm? u?or-u?or ?i la fel disp?ru ?i teama.

  Abia atunci o privi ?i b?rbatul. Fa?a ei ?ns? nu revela nimic, c?ci Samaya era expert? ?n a ascunde lucruri atunci cand ??i dorea asta. Dar, acea dulce reverie ?n doi, ?n timp ce-?i atingeau mainile ?i se priveau ?n ochi, fu ?ntrerupt? de Yellen, care le ar?t? s? priveasc? spre locul fostei lor tabere. Acolo-l v?zur? pe Tarther coborand cu picioarele pe p?mant ?i strangandu-?i marile aripi pe lang? corp. Dar, ce fu cu adev?rat impresionant la el fu faptul c? doar p?rea imens, cand ?n realitate nu avea acele propor?ii. Chiar ?i a?a, dup? ce atinse p?mantul, Tarther ?ncepu a privi atent ?n jur.

  Dintr-o dat? ?ns? scutur? din cap de parc? ar fi vrut s-alunge ganduri urate. Numai c? aceea era un reflex c?p?tat de la Eris, cea care-l crease. ?i la fel era ?i-o stranietate de-a ei de a-?i scutura capul cand sim?ea ganduri sumbre luand-o ?n st?panire sau singur?tatea Mā?s?ar Kēlaksi ap?sand-o pe suflet. Apoi acela?i lucru se ?ntampla ?i cu Mannar, c?ci el era tot o crea?ie a lui Eris ?i prin urmare ?i preluase ?i anumite obiceiuri. Iar asta nu era nimic altceva decat strania leg?tur? dintre ei, una controlat? pan? la urm? de Soart?.

  Apoi, dup? ce-?i limpezi min?ile, Tarther p??i ?ncet spre p?dure. ?i, a lui decizie, ?i f?cu pe Siari s? se trag? ?n spate pan? ajunser? ?ntr-un loc unde se aflau o mul?ime de roci printre copaci, un loc straniu dup? cum credeau ei, c?ci nu-?i puteau explica defel cum ajunser? acele roci chiar ?n mijlocul p?durii. Chiar ?i a?a le servi acel loc de ascunz?toare sigur?, c?ci putur? s? se ascund? printre roci, ?n spatele lor sau ?ntre cr?p?turile din ele, doar ca s? nu fie v?zu?i de Tarther, iar rapiditatea ?i iste?imea cu care o f?ceau, mai ales c? f?r? zgomot, erau cu adev?rat ceva de invidiat.

  Tarther ?ns?, de?i privea cu mare aten?ie ?n jur, nu-i observ? totu?i. Probabil de aceea ?i se ?ntoarse ?ntr-un final brusc spre stanga. ?i, falfaind puternic din ale lui aripi mari, se ridic? iar ?n ?nalturi, lichifiindu-se la propriu cand trecea printre varfurile copacilor, de parc? ar fi fost o umbr?. Chiar ?i a?a, chiar ?i dac? trecea prin coroanele acelor copaci, el nu-?i schimb? deloc forma.

  Dar, chiar dac?-l v?zur? ridicandu-se ?n aer ?i apoi zburand pe deasupra p?durii, Siarii nu ie?ir? din a lor ascunz?toare decat atunci cand crezur? c? Tarther era deja foarte departe de ei. ?i, g?sind un loc sigur de unde s? priveasc? zarea, Yellen ?l ?ntreb? pe Nathaniel ?n ?oapt?: ?crezi c? se va ?ntoarce?”

  ?F?r? doar ?i poate. De aceea trebuie s? ne gr?bim s? plec?m de aici ?i cat mai repede posibil, c?ci nu ?tim ce totu?i ea caut?. A?a c?… toat? lumea ?n mare lini?te, dar repede, spre Grota Siarului.” Dup? care el fu primul care se apropie de locul unde-?i aveau lucrurile ascunse. ?i, luand cele trebuincioase, intr? primul ?n p?dure, urmat ?ndeaproape de ai lui.

  ***

  V?zand atat de clar momentul ?n care Siarii ??i p?r?siser? vechea tab?r?, Mayar zambi. ??n sfar?it au ?n?eles c?-i pa?te pericolul. Nici nu ?tiu ce-au a?teptat atata, c? era clar c? dracul de colo are de-a face cu asta,” ??i spuse ea, privind cu aten?ie la Coallar, care ?edea pe tronul s?u ?i mo??ia alene. Asta ?ns? n-o impresion? prea mult pe Mayar care nu v?zu ?n el decat un ramolit trecut prin vreme, care ?ncepuse a-?i pierde din putere, chiar dac? la chip ar?ta ?nc? destul de bine.

  Numai c? tres?rir? ambii ?n clipa ?n care Tenebre ap?ru de nic?ieri ?n mijlocul camerei, urland ca apucata: ?al naibii popor de ?oareci! Iar au reu?it s? se ascund?. ?i taman acum cand am cea mai mare nevoie de ei. Cum naiba le reu?e?te totu?i, c?ci indiferent de ce n-a? face tot g?sesc ei calea s?-mi scape din labe?!”

  Trezit din amor?eal?, dar totu?i c?scand alene, Coallar ?ntreb? calm, de?i-?i v?zu so?ia turband practic de manie: ?cine-a ?ters-o de data asta din labele pisicii?”

  Tenebre ?ns? nu ?n?elese gluma lui ?i nici nu sesiz? batjocura din vocea lui. Ea doar continu? s? turuie ?ntruna: ?Siarii, cine altcineva?! Numai ei g?sesc calea s? se ascund? de mine.”

  ??i?” ?ntreb? Coallar la fel de calm. ?Pentru ce-ai nevoie de ei de data asta?”

  Numai c? de data asta nu sc?p? basma curat?, c?ci Tenebre, de parc? ?nnebunise complet, sim?indu-se atacat? de cuvintele lui, arunc? o cobr? ?nspre el ce aproape-l mu?c? de gat. Dar r?mase totu?i cobra ceea f?r? cap, c?ci Coallar reu?i s-o apuce de gat ?i la urm?, dintr-o singur? mi?car?, o rupse pur ?i simplu ?n dou? ?n timp ce-o privea furios pe Tenebre, semn c? ?i ea putea p??i la fel de continua s?-l provoace.

  Titanida ?ns? nici m?car nu-l privi, ci continu? s? strige: ?nu ?n?eleg pentru ce mai ai cap pe umeri de nu gande?ti cand e nevoie, Coallar. Ba mai mult: pui ?ntreb?ri stupide. Cum pentru ce am nevoie de Siari? Desigur c? pentru a pune mana pe fata Rophionilor care-i acum cu ei, c?ci feti?cana ceea se pare c? are puterea s? deschid? Poarta Aeonului. De aceea… trebuie s-o g?sim ?i cat mai repede, Coallar.”

  Coallar ?ns? o privi pe sub sprancene. Dar nu spuse nimic. Doar arunc? pe furi? o ochead? spre locul unde se afla Mayar. Dar, cand o v?zu mi?candu-se spre un loc mai aproape de ei, ca s? poat? auzi mai bine ce-?i vorbeau ei, surase ?i apoi privi iar la Tenebre.

  Mayar ?ns? era cu adev?rat curioas?. De aceea ?i-?i punea o mul?ime de ?ntreb?ri ?n cap, precum ?ce-i Poarta Aeonului? ?i… la ce serve?te ea de Tenebre-i atat de dornic? s? pun? mana pe lupoiac? ca s-o deschid?? Ia stai, nu cumva…?”

  Tres?ri ?ns? cand Tenebre strig?, ?ntorcandu-se brusc spre ea ?exact!” de parc? i-ar fi citit gandurile. De v?zut ?ns? n-o v?zu pe fat?, c?ci aceea g?si de cuviin?? s? se trag? la loc sigur cat mai avea posibilitatea s? fac? asta. Chiar ?i a?a r?mase pe aproape ?i astfel auzi continuarea delirului lui Tenebre: ??i… dac? punem mana pe fata ceea, ne putem ?ncununa toate planurile cu succes. De aceea, Coallar, ajunge s? leneve?ti atata ?i scoal? de pe tron ori o s? tr?ie?ti sub domnia Rophionilor pe veci.”

  Mayar ?ns? ranji, fericit? s? aud? c? du?manii ei de moarte ?i erau totu?i alia?i ?n a o scoate pe Tenebre din s?rite. Ba chiar ?i murmur? un ?pentru c? sunte?i pro?ti de aia ?i v? conduc, c?ci de-a?i fi avut m?car un pic de creier ?i nu v-a?i fi bazat pe-o bab?-nchis? de milenii ?n cine ?tie ce gaur? din Univers, a?i fi ?nvins deja. Dar a?a… doar visa?i la mere p?dure?e pe timpul verii.”

  Coallar ?ns?, de?i auzise bine murmurul lui Mayar, ceva ce nu-i fu pe plac totu?i, ??i ?inu furia ?n frau. Apoi, ridicandu-se de pe tron, ?ncepu a umbla ?ncolo ?i-ncoace prin camer?, cu mainile la spate. ?i… abia cand fu sigur de ?ntrebare ?i c-o formulase cum trebuie, se uit? atent la Tenebre ?i-o ?ntreb?: ??i totu?i, scump? so?ioare, de ce ar trebui s? facem noi ceva ca s-o eliber?m pe Eris cand ea nu face nimic s? ne ajute? Mai bine zic s? facem ceva pentru noi.”

  De aceea ?i-l privi Tenebre cu interes, de?i ?ntrebarea o cam ?nfuriase, c?ci era spus? totu?i cu oarecare batjocur? despre a ei mam?. Apoi ?l ?ntreb?: ??i totu?i, ce pui la cale de data asta, Coallar?”

  ??i-am spus doar: ceva ce ne-ar putea beneficia pe noi ?i nu pe o mam? inventat? de tine. Ca de exemplu s?-l eliber?m pe Mannar, ceea ce m?muca ta din ceruri n-o s-o fac? ?n veci chiar ?i de-o eliber?m.”

  ?Coallar! ?ntreci deja limita!” Url? Tenebre din to?i bojocii. ?i, ca s?-l pedepseasc? pentru ale lui cuvinte, arunc? un nor negru asupra lui. Coallar ?ns? nici nu se mi?c? din locul lui. De altfel nici nu f?cu mare lucru ca s? disperseze norul cela: doar ?ndrept? palma dreapt? spre el ?i palma ?absorbi” norul pur ?i simplu.

  Asta ?ns? o f?cu pe Mayar s?-l priveasc? cu ochii cat cepele: ?a naibii diavol. Nici m?car n-a clipit, da norul cela i-a intrat ?n palm?. De invidiat putere nu alta.”

  ?i iar Coallar zambi auzind-o murmurand. Nu se d?du ?ns? de gol c? ?tia c? fata-i acolo. El doar se ?ndrept? la pas lent spre Tenebre care-l privea extrem de furioas?. ?i, cand ?i mai desp?r?ea doar un pas, Coallar ?ntinse brusc mana dreapt? ?n fa?? ?i-o apuc? pe Tenebre de gat, strangand cat de tare putu. Dup? care-i ?uier? printre din?i: ?poate c? eu m? prostesc pref?candu-m? c? nu gandesc, so?ioar?, tu ?ns? cu adev?rat nu gande?ti cand trebuie. ?i, dac? ?i-ai pune mintea cat de cat ?n mi?care, ai ?n?elege c? ce propun nu-i chiar abera?ie, c?ci de mai mult de 13 ani deja nu ?tim nimic despre Mannar. Tu ?ns? cau?i s? eliberezi o toant? din ?nchisoare, aceea?i care l-a f?cut pe fiul nostru monstrul care-i azi.”

  ?Eris doar la f?cut mai puternic,” reu?i s? rosteasc? Tenebre abia auzit, din cauza c? Coallar continua s-o strang? de beregat?. ?M?car pentru asta ar trebui s?-i fii recunosc?tor.”

  Prostia ei ?ns?-l ?nfurie pe Coallar, care-o privi cu ur? ?i-i spuse: ?s?-i fiu recunosc?tor pentru c? i-a pus ochiul cela de diavol pe frunte ?i asta doar ca s? fie capabil? s? conduc? lumea? Ba bine c? nu, c?ci Mannar era deja puternic. Mereu a fost puternic. Mult mai puternic decat fra?ii lui. Acum ?ns?, ?n loc s?-mi fie mandru urma?, se ascunde ca guzganul de ma?e. Doar pentru asta n-am de gand s? mi?c ?n veci un deget ca s-o ajut pe descreierata ta m?muc? s? scape din cu?c?.” Dup? care-i d?du drumul, iar Tenebre c?zu cu zgomot la p?mant.

  Chiar ?i a?a, chiar dac? c?z?tura ceea o duru ca naiba ?i tremura de fric? ?i de furie, Tenebre nu spuse nimic. Doar ?l privi oarecum pe ascuns pe al ei so?, care-?i continu? plimbarea haotic? prin camer?. ?ntre timp, el ??i continu? gandul: ?ce trebuie s? g?sim noi sunt acele dou? pumnale, Tenebre, ?i nu doar fata Rophionilor. Anume acele pumnale ne pot aduce copilul ?napoi ?i-i ?nvinge pe Rophioni.”

  ?Copila Rophionilor,” murmur? Tenebre dintr-o dat?. ?Ea are unul dintre pumnale. L-am v?zut ?ntr-o zi la ea, atunci cand au luptat cu Vanamarii. Anume atunci am v?zut c? ea are parte din destinul primei st?pane a acelui pumnal, a celei numite Upprisinn.”

  Cuvintele ei ?l uimir? enorm pe Coallar, c?ci el nicicand nu se gandise la motivul pentru care unul dintre pumnale ajunse anume la fiica Rophionilor. Dar, cu cele spuse de Tenebre, avea sens. De aceea ?i murmur? ganditor ?ntr-un tarziu: ?atunci, trebuie s? fim cu ochii pe pumnalul cela, c?ci… e ceva care ne poate sc?pa de sclavie dup? cum am spus.”

  Cele spuse de el ?ns? o f?cur? pe Mayar extrem de atent?. ?i, i?indu-se de dup? roca dup? care st?tea ascuns?, privi atent la fa?a lui. Apoi, ??i spuse ?n sinea ei: ?deci, guzganul ?sta, ce mai mereu st? ascuns ?n gaur?, ?tie despre obiecte magice. Interesant. Ce altceva mai ascunde cealalt??”

  R?spuns ?ns?-i d?du Tenebre ?i nu Coallar: ?la fel, acea Samaya se pare c? de?ine puterea lui Jar, c?ci anume cu el a trebuit s? lupt acum cateva zile.”

  ?Jar?” Se interes? Coallar extrem de curios. ??i… se poate de ?tiut de cand ??tia doi sunt ?n card??ie?”

  ?Asta deja n-o mai ?tiu. Dar… am fi putut afla, dac? ai fi prins-o atunci cand ai avut-o ?n fa?a ta ?i nu ai fi ?ncercat s-o omori,” ?i ?uier? Tenebre printre din?i. ?Acum ?ns?… trebuie s-o c?ut?m mai ?ntai, c?ci… depindem de ea, Coallar, c?ci ea de asemenea are puterea lui Haos de partea ei. Ceva care noi nu putem ?nfrunta ?i tu ?tii asta.”

  Mayar ?ns?-?i frec? palmele de pl?cere sim?ind fric? ?n vocea lui Tenebre. ?Vas?zic? se tem. Nu… a noastr? dulce lupoaic? se pare c? are destule secrete ascunse.” T?cu ?ns? ?i ascult? mai departe cand Coallar spuse:

  ??i totu?i, Tenebre, cea care-i poate face fa?? tinerei lupoaice e deja n?scut?. ?i-i nimeni alta decat copila lui Ahi.” Cuvintele lui ?ns? n-o uimir? doar pe Tenebre, dar ?i pe Mayar, care ?uier? abia auzit printre din?i:

  ?Smintitul cela de mag are copii?”

  Aceea?i ?ntrebare o puse ?i Tenebre, numai c? cuvinte mai suave: ??i… e?ti sigur c? acela-i anume copilul lui Ahi? Din cate ?tiu el n-are urma?i.”

  Coallar ?ns? ranji v?zand c? era singur la curent cu privire la secretul lui Ahi. Apoi, aplecandu-se u?or spre Tenebre care continua a?ezat? pe podea ?i atingandu-?i gatul ?nro?it, ?i spuse aproape ?n ?oapt?: ?desigur c? are. De altfel e o persoan? destul de puternic?, c?ci are parte din puterea nev?zut? a oamenilor, c?ci Ahi a avut-o c-o p?manteanc?. De aceea cred c?, dac?-?i propune, acea copil? poate r?sturna lumea cu susul ?n jos ?i chiar s-o controleze.”

  Asta deja fu ceva nu pe placul lui Mayar care murmur?: ??i asta cu puteri extraordinare de unde s-a mai luat? Mai ales n?scut? din Ahi. Din cate ?in minte ori de cate ori i-am citit trecutul ?i viitorul n-am v?zut nicicand copii pe lang? el. Aud acum c? nu doar c? are copii, dar e cineva cu puteri extraordinare. ?i asta se pare c? se datoreaz? ?i acelui Mannar. Iar asta cine totu?i dracu e?” Decise totu?i s? n-asculte ?i restul conversa?iei, c?ci avea treburi mai importante de f?cut decat s-asculte conversa?ia a doi nebuni.

  Dar, de?i crezuse ea c? n-o v?zuse nimeni plecand, se ?n?elase, c?ci Coallar o observ?. Apoi, cand fur? ?ntr-adev?r singuri, Coallar ?i spuse Titanidei: ?Tenebre, cea cunoscut? ca ?i copila lui Ahi are de asemenea puterea s? scoat? blestematul cela de diamant de pe fruntea lui Mannar. Astfel putem ?ngenunchea ?i Soarta, iar Parca n-o s? poat? nicicand dup? asta s? ne treac? iar??i calea.”

  Nu aceste cuvinte ?ns? ?i atraser? aten?ie lui Tenebre, ci faptul c? el continua s? priveasc? spre rocile de la intrare. Dar, chiar dac? se uit? ea cu mare aten?ie ?ntr-acolo, nu v?zu pe nimeni. De aceea se gandi c? poate so?ul ei se scrantise la minte. ?ns?, mai mult decat asta, o enerva faptul c? nu mai era capabil? s?-i citeasc? gandurile lui Coallar ?i s? afle ce punea acela la cale, c?ci era sigur? c? el ?tie cine anume e fiica lui Ahi, dar nu voia s?-i spun? ?i de aceea ??i ascunse gandurile de ea.

  Chiar ?i a?a i se p?ru rezonabil? propunerea lui: de-a ?ngenunchea Soarta ?i a-l elibera pe Mannar. De aceea decise c? era totu?i timpul s?-?i tr?deze mama ?i s?-?i concentreze privirea asupra propriilor beneficii, c?ci ea tot visa la tronul lumii. Doar c?, de team?, trecu mereu asta sub t?cere. Dar… de Eris r?manea ?nchis?… ea avea totu?i ?ansa s?-?i vad? visul devenit realitate.