CU 25 DE ANI ?N URM?

  Urmand-o la pas lent pe Inmar, Morena se sim?ea chiar sup?rat?. Avea ?i de ce, c?ci ?n seara aceea, pe la apus de soare, Inmar se apropiase de ea cand sp?la rufe la rau. ?i, nici una nici dou?, o rug? s-o urmeze, chipurile avand ceva extraordinar s?-i ar?te.

  Morena ?ns? se opuse la ?nceput, c?ci era din acele persoane care urau pur ?i simplu surprizele. Dar, la insisten?a vulpii, o urm?. Chiar ?i a?a oftase, c?ci pe lang? surprize ?i secrete ura de asemenea tertipurile ?i ?iretenia vulpii. ?n special nu-i pl?cea faptul c? aceea ac?iona adesea pe ascuns. Total opusul Morenei, care era o fire deschis?, chiar dac? solitar?. La fel iubea s? spun? ?i lucrurilor pe nume, chiar dac? asta ?nsemna c? putea r?ni pe cineva. Pentru ea era ?ns? mai bine a?a, c?ci prefera s? i se ?ntoarc? spatele pentru c? spusese adev?rul, decat s? spun? minciuni.

  De altfel ?i spuse ?i lui Inmar despre asta. Nu doar odat?. Vulpea ?ns? p?rea s? n-o asculte sau s? nu vrea s-o asculte. De aceea ?i sim?ea Morena deseori c? era gata s? se ia la har?? cu Inmar, c?ci nu i se p?rea corect c? ac?iona astfel cu ea. Mai ales c? t?cuse tot drumul, de?i o ?ntrebase nu odat? ?ncotro se ?ndreptau.

  La un moment dat ?ns?, cand o ?ntreb? iar pe Inmar ?ncotro merg ?i aceea t?cu, Morena se opri locului. Apoi privi pentru scurt? vreme ?n spatele vulpii, care p?rea s? nu-?i fi dat seama c? a ei prieten? se oprise. ?i, sim?ind c? chiar c? se ?nfuriase de-a binelea, Morena strig? ?n urma celeilalte, ?Am ?ntrebat ?ncotro ne ?ndrept?m, Inmar. Tu ?ns? taci, iar asta e deja ceva ce nu-mi place.”

  Abia atunci se opri ?i Inmar locului. ?i, privind ?n urm?, v?zu o stranie lic?rire ?n ochii Morenei, de sup?rare. De aceea stramb? ni?el din nas ?i-?i spuse, ?Dac? nu-i spun m?car ceva, nu se va urni din loc. ?i asta e deja ceva ?n defavoarea mea.” Dar, de?i ?tia c? trebuia s? fac? ceva sau s? zic? ceva, nu ?tia ce. La un moment dat chiar vru s-o oblige. ?tia ?ns? c?-i ceva contraproductiv ?n cazul Morenei ?i de aceea se calm?. Ba chiar zambi dulce. Dar t?cu o vreme. C?uta astfel s? ca?tige timp ?i s? fie sigur? de rezultat.

  ?n cele din urm?, g?sind o cale s-o conving? pe Morena s? se urneasc? din loc, se apropie de ea ?i ?ncepu a se lingu?i pe lang? dansa, ?Doar ?i-am spus. Am o surpriz? pentru tine.”

  ?Iar eu ?i-am spus c? nu-mi plac surprizele, Inmar. De altfel nu doar odat? ?i-am spus despre asta.”

  ??tiu, ?tiu,” murmur? vulpea cu vicle?ug. ?Acum ?ns? e necesar. De fapt ?i se merit? s? nu ?tii ?ncotro mergem. De ce? Pentru c-o s?-?i plac?. ?i… po?i avea ?ncredere ?n mine? Doar odat?, huh? M?car de data asta? ??i promit c? n-o s? regre?i! Ba chiar te rooog!” Prelungi vulpea cuvinte de parc? ar fi fost un copil alintat ce voia s? ob?in? ceva cu orice pre?.

  ?i ?iretlicul ei func?ion?, c?ci dup? ce trase adanc aer ?n piept ca s? se calmeze, Morena trecu pe al?turi. Dar, chiar dac?-?i desprinse mainile din cele ale vulpii ?i mai era ?nc? pu?in sup?rat?, spuse totu?i cu glas blajin, ??i ?ncotro ne ?ndreptam noi?”

  Vulpea ?ns?, privind ?n urma ei, oarecum chiora?, dar totu?i ?i triumf?toare, murmur? ?n sinea ei, ??i totu?i am g?sit eu calea spre inima ta.” ?n voce ?ns? spuse ?n timp ce se gr?bea ?n urma tinerei, ?O s? vezi! Neap?rat o s? vezi! ?i, crede-m?: se merit?!” Dup? care, ag??andu-se de bra?ul Morenei, se afundar? ?n p?dure.

  Nici m?car nu privi de altfel ?n urm?, convins? fiind c? nu le v?zuse nimeni. Nu era ?ns? chiar a?a, c?ci Island, care le urmase ?n tot acel timp, dup? ce le v?zuse afundandu-se ?n p?dure, v?zand ?iretenia vulpii, ??i ?ncre?i fruntea. ?Ce mai pun ??tia doi la cale?!” Se ?ntreb? el, urmandu-le pe cele dou?. ?Nu-mi plac mie toate aceste ?iretlicuri. ?n special lingu?eala lui Inmar. Pune ea ceva la cale. ?i la sigur vulpoiul cela b?tran tot ?tie. Dar, Ahi, Ahi, s? ?tii c? n-o s? fie a?a u?or s?-?i faci de cap, c?ci g?sesc eu ac ?i de cojocul t?u.” Apoi, la pas lent ?i oarecum furi?at ca s? nu fie observat de Morena ?i Inmar, le urm?.

  ***

  Departe ?n zare se auzeau rasete, muzic? ?i cantec. De asemenea se sim?ea ?i o ciudat? boare de romantism ?n jur. Ceva ce trezea ?n sufletul Morenei senza?ia aceea ciudat? pe care o sim?ise adesea fiind la joc, ?n centrul satului, prins? al?turi de tan?rul de care-i pl?cea. Dar, ?n ciuda acelui presentiment, care o f?cu dintr-o dat? s?-i fie fric?, continu? s? avanseze.

  Tres?ri ?ns? ?n clipa ?n care Inmar murmur? fericit?, ?S-a ?nceput deja se pare.”

  ?Ce anume?” O ?ntreb? Morena, ?ncruntandu-se, c?ci ceva ?n comportamentul vulpii o deranja.

  Inmar ?ns?, deloc deranjat? s-aud? acea ?ntrebare, spuse, ?Joc ?i voie bun?. Asta s-a ?nceput deja. ?i, dac? ascul?i cu aten?ie, o s? ?n?elegi c?-i veselie mare azi ?n satul vulpilor ro?ii. De altfel s-a organizat aceast? petrecere pentru tine, ?n mod special.”

  Morena ?ns?, care se oprise deja locului, ?ntoarse capul spre Inmar ?i-o privi chiora?. ?Adic? pentru mine?” ?ntreb? ea oarecum nervoas?. ?Pentru ce?”

  ?O s? vezi de ce! Doar… urmeaz?-m?!” ?i, razand fericit?, Inmar fugi spre sat.

  Reac?ia vulpii ?ns? o f?cu pe Morena s? ofteze iar. Apoi privi ?n urm? ?ntrebandu-se dac? n-ar fi totu?i bine s? se ?ntoarc?. Dar, de parc? o mi?ca ceva pe din?untru, privi apoi spre sat. V?zu astfel c? vulpile ro?ii dansau ?n jurul focului, cantand vesele un cantec ciudat, cu cuvinte ne?n?elese pentru ea. Chiar ?i a?a, ?E atat de frumos,” murmurar? buzele tinerei ?n ne?tire. ?i murmur? ea astfel de cuvinte cand sim?i o stranie, dar pl?cut? senza?ie ?n stomac.

  Din aceast? cauz? ?i se urni apoi din loc ?i continu? s? avanseze spre sat. Inmar, care se oprise la marginea p?durii, v?zu c? Morena o urma totu?i ?i zambi. Avea ?i de ce s? fie fericit?: ?i reu?ise planul de-a o aduce pe Morena acolo. ?i, de?i ?tia ea ceva ce Morena nici cu spatele nu ?tia, decise pe moment s? nu se dea de gol. Ea doar st?tu locului ?i-o a?tept? pe Morena ?n t?cere.

  Tan?ra ?ns? p?rea s? n-o vad?. Privea fermecat? la frumuse?ea satului, parc? vr?jit? de magia sim?it? ?n acele locuri. ?n special o ?ncantau acele corturi, a?ezate haotic prin sat ?i ?n special cortul cel mare din centrul satului. De altfel avea ?i de ce s? fie ?ncantat?, c?ci acele corturi chiar ar?tau bine. Erau croite din panz? de sac nu scump?, dar groas? ?i trainic?, de un maro ?nchis. Dar, de era luminat? din bel?ug de lumina soarelui sau a fl?c?rilor rugului mare din fa?a lui, atunci acea panz? p?rea s? aib? o culoare verzuie ?nchis. Apoi interesan?i erau ?i pilonii din fa?a cortului: gro?i de doar 7-8 centimetri ?n diametru, erau t?ia?i din lemn trainic, capabil s? ?in? sus acea panz? groas?.

  Mai mult decat atat ?ns? ce vr?jea era al lor interior. ?i, chiar dac? de la dep?rtarea la care erau ?n acele clipe nu se vedea bine, Morena tot z?ri c? ?n fa?a acelor corturi era l?sat? o panz? nu prea groas?. Din aceast? cauz? ?i era u?or b?tut? de vantul c?ldu? care se sim?ea ?n jur. Dar, ?n timp ce vantul se juca cu acea panz?, l?sa la vedere pu?in din interiorul acelor corturi. ?n special se vedeau col?urile pernelor moi, de o culoare ro?iatic?, din interiorul cortului cel mare.

  Acel ro?u ?ns? ?i magia care se sim?ea dinspre acel cort o f?cu pe Morena s? strambe din nas: chiar nu-i pl?ceau secretele. Dar ?tia totu?i c? n-ar trebui s?-i arate asta deschis lui Inmar ca s? n-o supere. De aceea, cand sim?i ochii tinerei vulpi a?inti?i asupra ei, Morena privi ?n alt? parte. ?n special privi la rugul cel mare din fa?a cortului din centrul satului, care ardea valv?taie ?n acele clipe, ?nghi?ind lacom bu?tenii gro?i cl?di?i unul peste altul.

  Dintr-o dat? ?ns?, cand ?ncepu o muzic? mai s?lt?rea??, vulpile, care st?tuser? ?n grupuri de cate ?ase pan? ?n acel moment, cu spatele la Morena ?i Inmar, se ?ntoarser? la dans. ?i, cand vulpile ?ncepur? s? danseze iar ?n jurul focului, fl?c?rile c?p?tar? o lic?rire ciudat?. Asta ?i-i atrase aten?ia Morenei ?i-o nelini?ti. Nu ?tia ?ns? de ce sim?ea asta ?i la fel nu-i pl?cu nici dansul vulpilor. Era straniu dup? p?rerea ei: uneori s?lt?re?, alteori mult prea lent, de?i muzica era cat se poate de vioaie. Mai ales o deranjau mi?c?rile senzuale ale vulpilor ?n timp ce dansau, de parc? ar fi f?cut o vraj? ?n acel moment sau dansau vreun ritual de ?mperechere.

  Chiar ?i a?a, Morena nu-?i lu? ochii de la ele. Le v?zu astfel apucandu-?i strans poalele rochiilor lungi, s?ltand pe lang? foc. Astfel, din cauza mi?c?rilor senzuale, p?rul lor ro?u ca focul se r?sfira superb pe al lor spate. La fel, datorit? aceleia?i culori ro?ii a p?rului, hainele lor c?p?tau o nuan?? superb?, oarecum seduc?toare. ?i, ?n acela?i timp, siluetele vulpilor, zvelte la cing?toare, dar cu sani plini ?i frumo?i, p?reau cu adev?rat ademenitoare. Mai ales datorit? acelui corset ro?u cu coarde negre ce ajungea chiar sub sani, conturand a lor perfec?iune sub materialul rochiei albe. ?i, totodat?, ?n timp ce dansau, priveau ?int? spre Morena, iar ochii lor, ce c?p?tar? ?i ei culoarea focului ?i p?reau s? reflecte dansul fl?c?rilor ?n ei, aveau un farmec aparte.

  Privirea insist? a vulpilor ?ns? o f?cu pe Morena s? se simt? ame?it?. Din aceast? cauz? ?i ?nchise ochii, oftand abia auzit. ?i, sim?ind dintr-o dat? c? vrea s? plece de acolo, ??i apuc? poalele fustei cu ambele maini ?i se ?ntoarse cu spatele la cort ?i la rug.

  Mi?carea brusc? a Morenei fu ?ns? z?rit? de vulpe. De aceea ?i ?ntinse Inmar brusc mana spre ea, ?ncercand s-o opreasc?. Nu-i reu?i decat s? prind? cap?tul lentei cu care tan?ra ??i prinsese p?rul. ?i, tr?gand de acea lent?, l?s? p?rul Morenei s? se r?sfire pe spate. Dar acest lucru n-o f?cu pe Inmar s? se urneasc? din loc sau s? fac? altceva s-o opreasc? pe Morena s? plece ?i asta din cauza c? ura s? for?eze lucrurile s? aib? loc.

  Dup? ca?iva metri ?ns?, Morena se opri. Sim?i o chemare ciudat? ?n piept. ?i de aceea ?i privi iar??i spre cortul cel mare. Exact la timp, c?ci vantul juc?u? d?du acea panz? sub?ire la o parte ?i ea putu vedea, ?n?untrul cortului, a?ezat pe perne moi, un tan?r vulpoi. El st?tea turce?te pe acele perne ro?ii, iar deasupra palmei sale drepte lic?rea o mic? sfer? de foc.

  Anume aceast? sfer? fu cea care-i atrase aten?ia Morenei. ?i frumuse?ea tan?rului desigur. De aceea se ?ntoarse cu tot corpul spre cort ?i privi, ca vr?jit?, dansul fl?c?rilor din interiorul acelei sfere. Ca mai apoi, ridicandu-?i privirea, s? vad? acea lic?rire ?i ?n ochii lui.

  ?i, ?n acel moment, cand ?i v?zu ochii, Morena d?du drumul poalelor, acoperindu-?i goliciunea picioarelor. Morena ?ns? nu f?cu asta pentru c? realizase c? ridicase fusta rochiei pan? la jum?tatea coapselor, ci din cauza c? sim?ea c?-i lipsea puterea s? fac? ?i altceva ?n afar? de a privi spre cort.

  Dup? care, la pas lent, se ?ndrept? spre cort. De altfel nici nu-?i lua ochii de la acel loc, de parc? ceva o atr?gea spre acel cort cu toat? puterea. Dar ceea ce nu ?tia ea era c?, privind la acea sfer?, c?zuse prad? vr?jii lui Ahi, c?ci el luase acea ?nf??i?are ca s? poat? fi aproape de femeie f?r? s? se tr?deze pe sine. ?i, ?n timp ce-o privea, zambea ?iret, c?ci v?zand-o venind spre el ??i ?ndeplinea o mare dorin??: de-a o avea al?turi.

  Acea dorin?? ?ns? nu n?scuse ?n acea sear?, ci ?n urm? cu o lun? cand o v?zuse stand ?n fa?a casei ei. Era vremea apusului cand o v?zu Magul. Un apus pe care tan?ra ?l privea ca vr?jit? de?i avea ochii ?nchi?i la acel moment. Chiar ?i a?a, senin?tatea cu care ea privea cerul, calmitatea din sufletul ei ?i-al ei frumos p?r negru l?sat pe spate dup? ce-l sp?lase, ?l atraser? pe Ahi ca un magnet.

  ?i, din acea sear?, ??i spuse c? trebuie s-o aib?. Cu orice pre? de altfel. Nu ?tia ?ns? cum, c?ci de?i se gandise mult la acea idee, ?nc? de cand Inmar ?i povestise despre tan?r?, nu g?sise o cale s? se apropie de ea. De ce? Auzise tot de la Inmar c? tan?ra sim?ea r?ul de la distan??. De aceea ?i ?ncerca s? stea departe de ea, c?ci el nicicand nu fusese ?n stare s?-?i ascund? fluxul Magiei Negre ce-i curgea prin vene. Astfel, dac? s-ar fi ar?tat pur ?i simplu ?n fa?a tinerei, ar fi putut-o speria. Chiar ?i a?a nu voia s? renun?e, c?ci era ?nt?ratat cu privire la ea ?i asta din cauza surorii sale care-?i l?udase ?ntr-atata prietena, cat de bun? ?i de frumoas? e, c? Ahi o vru doar pentru el. ?i era cu adev?rat gelos.

  Dar chiar ?i a?a decise s? nu se dea de gol. Doar o ascult? adesea pe Inmar povestindu-i despre Morena. ?i f?cea ea asta ori de cate ori aveau timp liber, c?ci luptele cu Siarii erau de durat?, dar aveau ?i momente cand puteau pur ?i simplu sta ?i privi cerul sau povesti ?ntampl?ri. Astfel, tot povestindu-i despre tan?ra ce tr?ia ?n satul de la marginea P?durii Kiago, Ahi se decise: imediat ce se ?ntoarce acas? s-o vad?. ?i a?a ?i f?cu.

  Doar c?, dup? ce v?zu cat de frumoas? era tan?ra ?i mai ales temandu-se s? nu strice lucrurile de se gr?bea, ??i spuse c? era necesar s? a?tepte. De aceea ?i-i tot sp?l? creierii lui Inmar cu diverse promisiuni pan? o convinse pe aceea s?-l ajute. Inmar ?ns? nu se hot?r? deodat?. Doar dup? ce-i spuse Ahi ce are de gand ?i ce ca?tig? ea se hot?r? s?-l ajute. Ea ?ns? ?i spuse c? al lui plan era gre?it ?i c? de imediat ce Morena ?l va sim?i prin preajm? va pleca ?i el n-o s? ob?in? ce vrea.

  ?Atunci, ce-i de f?cut?” O ?ntrebase el curios.

  ?Doar las? pe mine,” ?i spuse Inmar cu viclenie. Apoi, ?mpreun? cu celelalte vulpi, puser? la cale acea mic? petrecere. Dup? care ea se duse de-o c?utase pe Morena ?i-o momise ?n satul lor, care de altfel nu se afla ?n P?durea Kiago, ci ?n P?durea Rophion. Doar c? poposiser? pe acele meleaguri pentru scurt? vreme cat luptaser? cu Siarii. ?i, de altfel, aveau de gand s? plece imediat ce terminau lupta.

  Dar, cand aflar? de la Inmar despre planul lui Ahi, vulpile ??i spuser?, ?De ce ?i nu?!” Pan? la urm? ele nu pierdeau nimic. Numai c? Inmar, ?nainte s? pun? ?n practic? al ei plan, care ?nsemna totodat? s-o tr?deze pe Morena, ?i ceru lui Ahi ceva diferit de ce el ?i propuse: vru s? ?nve?e trucul focului ?i-a sferelor pe care doar el le putea controla. Iar Ahi accept?: pan? la urm? vraja ceea era ceva ce nu-i servea prea mult ?i pan? la urm?, ?nv??andu-i ?i pe al?ii s-o foloseasc?, l-ar fi ajutat tot pe el ?ntr-un final. Mai ales: ar fi avut un premiu superb ?n schimbul acelei vr?ji - ar fi avut-o pe Morena doar pentru el, iar focul cela era un pre? pe care el era dispus s?-l pl?teasc? ?i cat de curand. De aceea ?i-i ceru lui Inmar s? o aduc? pe Morena chiar ?n acea sear?, c?ci… chiar nu mai putea s? a?tepte de team? s? nu-i ia altul locul ?n sufletul ?i patul Morenei.

  Din aceast? cauz? era atat de fericit v?zand-o pe tan?r? acolo. Mai ales privind-o ca fermecat?. ?i, zambind, se ridic? de pe ale sale perne moi ?i ie?i din cort. L?s? totu?i acea sfer? mic? s? i se ascund? ?n manec?. Iar el, cu pa?i m?run?i, se apropie de locul ?n care cele dou? tinere st?teau.

  Ensure your favorite authors get the support they deserve. Read this novel on the original website.

  Numai c?, cu cat se apropia de Morena, cu atat mai fermec?toare o g?sea. Mult mai frumoas? chiar decat ?n prima sear? cand o v?zuse. Mai ales datorit? acelui vant ce-i dansa p?rul frumos ?n jurul ei. ?i, totodat?, a ei frumuse?e era accentuat? ?i de lumina cald? a fl?c?rilor rugului ?i nu a luminii solare ca ?n acea prim? sear?.

  Dar, chiar dac? era vr?jit de-a ei frumuse?e, Ahi decise s? nu se gr?beasc?. Nu voia s-o sperie ?i s-o fac? s? fug? de lang? el. Doar o privi cu ?ncantare cand timp merse spre ea. La fel cum ?l privea ?i tan?ra. ?i, la un pas de ea, Ahi se opri. De spus nu spuse ?ns? nimic. Doar ??i oglindi chipul ?n ai ei ochi negri ?i-i zambi.

  V?zandu-l, Morena ?nghi?i ?n sec, f?r? s? vrea. Dar, chiar dac?-l g?sea fermec?tor, ceva adanc ?n interiorul ei ?i spunea s? se fereasc? de el. Ba ?i spunea ?i s? se ?ntoarc? cu spatele la el ?i s? fug? cat mai repede de acolo. Morena ?ns?, de?i sim?ea toate astea, nu se putea urni din loc. ?i nu se mi?ca ea deoarece ??i sim?ea corpul ?n?epenit de parc? ar fi fost ?mbr??i?at? de cineva imaginar, care o strangea la piept ?n acele clipe.

  Ceea ce nu ?tia ea ?ns? era c? se sim?ea astfel din cauza lui Ahi. El ??i folosise puterea asupra ei doar ca s? n-o lase s? plece. La fel, privind ?n ochii ei, ?ncepu s?-i controleze ?i voin?a. ?i, cand fu sigur de-a sa reu?it?, o prinse de man? ?i-o trase dup? el, ?optindu-i la ureche, ?S? mergem la dans,” ?n timp ce Morena privea crucit? la mainile lor ?nl?n?uite. Chiar ?i a?a ea nu se ?mpotrivi ?i-l urm?, supus?.

  Privind ?n urma lor, Inmar zambi. Era fericit?, c?ci, ?n mana ei dreapt?, st?tea pre?ul tr?d?rii ei - sfera, cea pe care Ahi o ascunsese ?n manec?, dar pe care i-o d?duse pe ascuns cand ?i murmurase la ureche Morenei, ?S? mergem.” ?i acea sfer?, ?n mana lui Inmar ?i luminat? de-ai ei ochi ro?ii ca focul ?n acele clipe, str?lucea atat de frumos.

  Acea sfer? ?ns? era mai mic? decat cea v?zut? ?n mana lui Ahi. Inmar ?ns? nu realiza asta. Ce ?tia ea era doar c? sfera ceea era puternic? prin esen?a ce-o purta ?n?untru. De aceea ?i-o duse ?n cele din urm? la buze ?i-o s?rut? prelung. Dup? care, f?r? s? se gandeasc? prea mult la asta, o ?nghi?i. Astfel, sim?ind din plin a sferei putere ce se ascunse ?n interiorul ei, Inmar ?tiu la sigur: avea ?i ea darul focului ?n vene. Mai r?manea doar o promisiune s?-i fie ?ndeplinit? de Ahi: s-o ?nve?e s? lupte cu lamele ascu?ite. Pentru asta ?ns? mai era timp. Destul de altfel. N-avea de ce s? se gr?beasc?. ?i, de altfel, nici nu-?i dorea asta, c?ci, dintr-un motiv necunoscut ei, ??i dorea ?i ea ca Morena ?i Ahi s? fie ?mpreun?. Fie doar ?i pentru o noapte.

  ***

  ?n satul vulpilor lui Inmar se starnise veselie mare dup? ce Morena li se al?turase. ?i nu doar c? dansau ?i cantau, dar ?i chicoteau vulpile adesea, dandu-?i coate cand priveau pe furi? la Ahi ?i la tan?ra pe care o strangea cu atata foc ?n bra?e. Ba chiar, din cand ?n cand, cate o vulpe mai ?ndr?znea??, spunea cate o glum? deocheat? de le f?cea pe celelalte s? rad? cu mare poft?. Doar c? vorbeau ele ?ntr-o limb? ciudat? pe care Morena n-o ?tia.

  La scurt timp dup? aceea ?ns? se ?ncepu o muzic? stranie, ceva ce ea nicicand nu auzise pan? atunci. De aceea ?i vru Morena s? ?ntoarc? capul ?i s? priveasc? ?n jur ca s? ?n?eleag? de unde se auzea. Doar c?, cand s? fac? asta, Ahi o prinse mai cu putere de mijloc, ?ncol?cindu-?i bra?ul ?n jurul trupului ei ?n timp ce cu cealalt? man? ?i atinse bra?ul, for?and-o s?-l priveasc? ?n ochi ?i vr?jind-o.

  Astfel Morena nu realiz? c? vulpile f?ceau mi?c?ri stranii, senzuale, ar?tand mult? piele de la coapse cand ridicau fustele dansand, atingandu-?i trupurile cu mi?c?ri delicate ?i ?mbobocindu-le sanii cand sim?eau magia s?rutandu-le pielea, atat de fin. ?i, chiar ?i de le-ar fi v?zut Morena dansand, n-ar fi ?n?eles nicicand c? acela era de fapt un ritual. Era un dans al ?mperecherii, cunoscut doar ?n acel sat de vulpi. De altfel, de unde ar fi trebuit ea s? ?tie astfel de lucruri? Ea nicicand nu mai avuse de-a face cu vulpile ?i mai ales cu unele magice.

  ?n acele momente ?ns?, strans? ?n bra?e de Ahi, sim?ea ceva straniu. ?i, de?i era ?nconjurat? de lumina seduc?toare a acelor fl?c?ri, ei i se p?rea c? se cufund? ?n ?ntuneric. Ba chiar ??i sim?ea adesea ochii p?ienjeni?i de parc? ar fi b?ut mult lichior tare ?i acum punea st?panire pe ea.

  Apoi, dintr-o dat?, Morena sim?i nevoia s? fug? de acolo. Da, voia s? fug? ?i nicicand s? nu se uite ?napoi. Doar c?, de?i ??i dorea enorm asta sim?ea c? n-avea puterea s-o fac?. La fel ?i lipsea ?i voin?a, care de altfel ?i striga din interior, ?Mai stai!” De ce s? stea ?ns? acea voin?? nu-i spunea. La fel nu-i spunea ce avea ea de ca?tigat fiind acolo. Doar ?n?elegea c? era cumva ?ngenuncheat? ?n fa?a cuiva ?i c?… se sim?ea atat de bine. Sim?ea cald ?n jurul ei. Sim?ea atingeri pl?cute pe piele. Sim?ea c? vibra ?i c? totul dansa ?n jurul ei. La fel cum sim?ea c? n-ar fi vrut s? se termine acea magie nicicand.

  ?i, cand era atat de concentrat? s? priveasc? ?n ochii tan?rului vulpoi, ce-o strangea cu foc ?n bra?e, Morena sim?i dorin?a. ??i mu?c? u?or col?ul buzei de jos, apoi ro?i. ??i ascunse sfioas? privirea ca s? nu se dea de gol. Dar el, ?iretul, ?n?elese demult ce sim?ea ea, c?ci avuse el grij? s-o fac? s? simt? totul atat de intens ?i asta din cauza c? ?i el ??i dorea acela?i lucru. Doar c? nu ?i-o dorea cu for?a ?i de aceea o f?cuse ?ntai s?-l doreasc?, ca mai apoi, de ?i-o aminti acea noapte fierbinte ?n bra?ele lui, s? nu-i par? nicicand r?u de-al ei p?cat s?var?it cu el.

  Astfel, atingandu-i delicat obrazul, Ahi o privi ?n ochi ?i-i zambi. Dar, de?i ?ncercase s? ascund? asta, Morena tot z?ri acea sclipire s?lbatic? ?n ochii lui. ?i, de?i se sim?ea ?nc? ame?it?, Morena ?ntreb?, ?Cine e?ti tu?”

  El ?ns? nu se pierdu cu firea. Doar zambi iar ?i, apropiindu-?i gura de urechea ei, ?i susur? cu dragoste, ?Sunt eu. Iubirea. Nu m? sim?i?”

  ?Ba da. Dar… nu te cunosc.”

  ?Nici eu. Chiar ?i a?a: ce-ar fi s? ne cunoa?tem azi? ?n doi. ?n focul dragostei ce ne arde pe din?untru.”

  ?Dar e p?cat,” vorbi inocen?a din sufletul femeii.

  Ahi rase ?ns?, ??i nu-i p?cat s? nu sim?i? S? la?i focul ?sta fierbinte, ce ne ?ndeamn? la nebunie, s? se sting?? Eu zic c? ?sta-i p?catul: s? ignori evidentul doar pentru c? te temi.”

  ?Eu ?ns? nu m? tem. Eu doar…” Dar ea t?cu, cand Ahi ?i atinse buzele cu degetul ar?t?tor ?i-i d?du de ?tire s? fie cuminte. Apoi ??i lipi buzele de-ale ei, s?rutandu-le delicat la ?nceput, ca mai apoi s? le s?rute cu foame, c?ci mult? vreme ??i ?inuse el dorul ?i dorin?a ?n frau…

  ***

  ?n cortul cel mare din centrul satului se sim?ea magia din plin. La fel se sim?eau vibra?ii ciudate ?n jurul lui. Era pasiunea, cea dezl?n?uit?, l?sat? de capul ei ca s?-i ?nv?luie pe cei doi tineri ?i s?-i ?in? unul lang? altul o noapte ?ntreag?, s?-i uneasc? cu acele fl?c?ri ce le m?cinau sufletele pe din?untru cat dura a?teptarea.

  ?i, chiar dac? nicicand nu s-ar fi gandit la asta, Morena sim?ea acea magie atat de viu pe piele. Era ?n acele clipe al?turi de Ahi, ?n cortul cel mare, ?ntins? pe perne moi, ro?ii, ?i cu ochii ?nchi?i. Dar, de?i p?rea o frumoas? adormit? ?n acele clipe, era doar o iluzie, c?ci ea st?tea astfel dand ?ansa magiei s-o umple pe din?untru ?i s-o fac? s? simt? totul la cote maxime, s? nu-i par? r?u mai apoi de-al s?u p?cat s?var?it, exact a?a cum ??i dorise Magul.

  Ceea ce-o mira ?ns? era s? n-aud? muzic? ?n sat. ?S? fi mers deja la culcare?” Se ?ntreb? ea. S? deschid? ?ns? ochii ?i s? se uite ?n jur se temea. Da, se temea s? nu ?ntrerup? magia. De i-ar fi deschis ?ns? ar fi v?zut ceva cu adev?rat fermec?tor, c?ci Ahi, folosindu-?i magia, ??nghe?ase” acel loc. Iar vulpile, ?nc? prinse ?n dansul lor ?n jurul focului, care st?tea ?mpietrit ?n aer, p?reau statui vii ?ntr-o lume de farmec.

  Dar… poate c? a?a era mai bine, s? nu fie con?tient? de nimic. Doar auzea ?n jur zgomotul focului ce ardea ?i la fel z?rea cum ale lui scantei vii s?ltau ?n aer, ca ?ntr-un dans feeric, al uniunii aerului ?i al focului domol.

  Morena ?ns? nu era singura con?tient? de asta. La marginea acelei p?duri era Island. ?i el la fel privea ?ncurcat la acea imagine, c?ci nu putea ?n?elege defel cum se l?sase acea femeie ?n?elat? de vraja fratelui s?u Ahi, c?ci chiar de n-o cunoscuse mai ?nainte sim?ise c? ea era capabil? s? simt? r?ul. ?n acele clipe ?ns? tan?ra era ?n cortul lui Ahi, pe punctul de a se l?sa prad? nebuniei. ?i, de-ar fi f?cut asta, ar fi regretat apoi, la fel cum regretase ulterior Island a sa nebunei de-a o fi avut pe Curse ?n bra?ele lui f?r? s?-i dea ?ansa s? fie ea cea care s? aleag? de s? guste din acel pahar al p?catelor sau s? fug? cat mai departe de el.

  ?i, de?i ??i dorea cu tot sufletul s? ?mpiedice acea uniune, Island n-avea puterea. Era din cauza p?durii ?i-a naturii ?n sine, cea care-l ?mpiedica s? fac? asta. De ce? Pentru c? natura era capricioas? ?i ciudat? din fire. ?i, indiferent de natura unuia, dac? avea loc o uniune ?ntre dou? for?e, ea nu permitea nim?nui s? intervin?, c?ci asta ?nsemna continuitate, iar pentru natur? continuitatea era totul.

  ?n cele din urm?, ?n?elegand c? n-o s? poat? schimba nimic, decise m?car s? nu fie martor la acea nebunie. De aceea ?ntoarse spatele acelui loc ?i se afund? ?n p?dure. L?sase ?ns? de veghe acolo o pas?re alb?, m?iastr?. ?i, ?n lumina slab? a fl?c?rilor ce ?nc? ardeau de?i pentru al?ii p?reau ?nghe?ate, precum ?i ?n lumina stelelor de sus, penele de ghea?? ale p?s?rii m?estre str?luceau atat de magic de jur ?mprejur. Dar Island n-o l?sase acolo doar s? stea de veghe. Acea pas?re, prin natura ei sfant?, ?ncepu s? cante apoi: cantul inocen?ei ?i-a dorului de pribegie, c?ci noaptea aceea, chiar dac? era pentru doi, avea s? fie poate una de singur?tate ?i planset pentru cele ce n-aveau s? mai fie mai apoi.

  Dar de?i Island crezuse c? nu fusese v?zut de nimeni, Ahi ?i sim?ise prezen?a. Asta ?ns? nu-l ?mpiedic? s? fac? ce-?i dorea. ?i, cu mi?c?ri tandre, atinse p?rul Morenei. Apoi, bucurandu-se din plin de m?tasea acelor plete negre, ??i afund? chipul ?n valurile lor de smoal?, inspirand adanc al lor pl?cut parfum de fag. Asta-l f?cu s? ?nnebuneasc?, mai ales cand ale sale buze atinser? apoi pielea fin? al m?sliniului ei obraz. Dup? aceea cu mi?c?ri tandre, dar totu?i fl?mande, ale lui buze ?i atinser? gatul. ?i, s?rutand cu foc satinul pielii fine, se l?s? prad? magiei ?i-a nebuniei din el.

  Curand dup? aceea arunc? rochia tinerei departe de ei. ?i-o l?s? s? zac? acolo, rupt? pe alocuri, c?ci o scosese el cu mi?c?ri s?lbatice de pe al tinerei trup, sim?ind c? nu era ?n stare s?-?i ?in? nebunia ?n frau pentru mai mult timp. Dar r?nit? fu doar rochia nu ?i tan?ra, c?ci ?n ciuda s?lb?ticiei sim?it? ?n el Ahi nicicand nu r?nea pe nimeni de aceea era femeia de lang? el.

  Acea rochie ?ns? nu z?cu singur? pe acele perne ro?ii. Curand dup? aceea, acoperit? de c?ma?a alb? a tan?rului vulpoi, materialului rochiei se ?mpreun? cu cel al c?m??ii, asemeni trupurilor celor doi tineri ce se unir? ?ntr-o tainic? chemare. ?i, cu mi?c?ri tandre sau s?lbatice uneori, gemand sau mu?cand acolo unde se sim?ea focul arzand mai n?prasnic pe din?untru, dou? trupuri se mi?cau fierbinte, la unison.

  ?i fu tr?dare ?n acea noapte pentru Morena. Nu doar din partea lui Inmar, ci ?i a propriilor instincte. Chiar ?i a?a acea tr?dare ?i aduse o imens? pl?cere, c?ci se bucura din plin de fiecare clip? petrecut? al?turi de acel tan?r, pe care-l visase adesea, dar de care vruse mereu s? fug? f?r? s? ?tie de ce. ?n acea noapte ?ns? i se d?ruise. Chiar dac? o f?cuse incon?tient. Dar, chiar dac? se l?sase prad? instinctelor s?lbatice ce se trezir? ?n ea, Morena sim?ea totul a?a cum ?i-ar fi dorit ?i ea.

  ***

  Trezindu-se ?n diminea?a urm?toare, Morena v?zu cu stupoare c? se afla ?n afara cortului, pe acele perne ro?ii ?i moi, dar singur?. La fel, privind ?n jur, nu z?ri nici urm? de vulpi. Ce era ?ns? ?i mai ciudat decat atat era faptul c? p?rea c? nicicand n-au fost ele acolo.

  ?tia ?ns? Morena c? n-a fost totul un vis sau o iluzie. ?i, drept m?rturie al acelui p?cat al inimii s?var?it ?n urm? cu doar o noapte, st?tea a ei rochie alb?, sfa?iat? pe alocuri, z?cand nu departe de ea.

  Dar, chiar dac? o durea inima, Morena nu planse. N-avea de altfel de ce, c?ci ??i d?dea seama c? fusese pan? la urm? ?i vina ei. Se l?sase ?n?elat? de-o fals? prietenie ?i la fel o ?n?elaser? ?i propriile instincte. ?i, cu astfel de ganduri ?i privind ?int? la materialul zdren?uit al propriei rochii, tan?ra zambi. Apoi, cu mi?c?ri delicate, mangaie acele zdren?e ?i murmur?, ?De?i am crezut c-a fost o noapte lini?tit?, m-am ?n?elat se pare. A fost una s?lbatic? ?n care ne-am dat ambii frau liber dorin?ei. Exact ca ?n ale mele vise.”

  Acele cuvinte ?ns? nu erau ?ntampl?toare. Morena ?ntr-adev?r visase adesea o astfel de noapte. Doar c? ea alungase mereu astfel de ganduri, considerandu-le doar vise erotice ?i nimic mai mult. ?n acea diminea?? ?ns? ?n?elese cat de gre?it? fusese ignorand al ?aselea ei sim?.

  Dar, cand auzi cantecul acelei p?s?ri maestre, l?sate acolo de Island, de veghe, ?i care urca ?n acele momente spre r?s?rit, Morena privi ?n urma ei. ?i, la vederea luciului acelor pene albe ale p?s?rii, tan?ra zambi. Apoi, cu glas ?optit, murmur?, ?Se duce ?i ea. Asemeni inocen?ei mele care nu mai e dup? o singur? noapte.” Dup? care stranse la piept acea c?ma?? alb?, l?sat? ei amintire de-un pasager iubit, c?ma?? pe care ea o folosi doar pentru a-?i ascunde goliciunea sanilor plini, c?ci nu-?i dorea defel s? mai fie v?zu?i ?i de al?ii.

  Dup? aceea se ?ntoarse ?n sat. Nu spuse ?ns? nim?nui nici despre cele ?ntamplate ?i nici despre satul vulpilor. ??i d?dur? ?ns? seama oamenii dup? aceea c? ceva i se ?ntamplase cand observar? al ei pantec conturandu-se ?ncet-?ncet. N-o judecar? ?ns?. La fel cum n-o alungar?, c?ci pentru ei Morena era al lor copil. Al ?ntregului sat de altfel, c?ci r?mase s?rmana orfan? de tat? ?i de mam? de mic copil, iar satul pentru ea fusese a ei familie ?i al ei destin.

  ***

  Privind atent la toate aceste amintiri ale s?rmanei ei mame, Mayar se sim?i lipsit? de puteri. ?i, ?n?elegand ?n sfar?it cine era de fapt ?copila lui Ahi” i se umezir? ochii. Nu se ?ntampl? asta din cauza nostalgiei ?ns?, c?-?i g?sise ?n sfar?it ambii p?rin?i, ci din cauza c? ?n?elese cat de nedreapt? fusese via?a cu ea ?i cu a ei mam?.

  Ce-o ?nfurie ?ns? fu s? vad? momentul ?n care Mannar o transformase ?n copia Samayei, la doar cateva zile dup? ce ea se n?scuse. Mai mult decat atat se sim?ea cu adev?rat c?tr?nit? ?n?elegand c? i se furaser? inocen?a ?i voin?a ?i c? fusese transformat? ?n acel monstru doar pentru a satisface capriciile altcuiva.

  Dar, ce-o ?nnebuni complet, fu s?-?i aminteasc? momentul cand, copil fiind, m?cel?rise puii din sat ?i apoi ?l urmase pe Mannar ?n p?dure. ?i v?zu ea acela?i lucru ?i ?n amintirile Morenei. Doar c? v?zu ?i ceea ce nicicand nu v?zuse: cum Morena fusese pur ?i simplu c?lcat? ?n picioare ?i pl?tise nu doar pentru p?catele fiicei, ci ?i pentru ale ei - cel de-a fi petrecut o noapte ?n patul lui Ahi, controlat? de ?ns??i puterea necuratului.

  Aceste amintiri ?i-o f?cur? de fapt pe Mayar s? r?cneasc? din to?i bojocii. Ba chiar ?ncepu s? tremure cu tot corpul, v?zand-o pe Morena la p?mant, r?nit? ?i ?nsangerat?, l?sat? s? zac? acolo de restul satului care fugise s?-?i scape ale lor avuturi de focul nebuniei lui Mannar. Dar, cand o v?zu pe Morena ridicandu-se apoi de jos, ochii lui Mayar se umezir? iar. O duru ?ns? inima, enorm de altfel, s? vad? c? a ei mam? plecase pe ascuns din acel sat dup? aceea ?i asta din cauza c? n-ar fi suportat ru?inea de a privi mai apoi ?n ochii oamenilor.

  ?i, ?nnebunit?, Mayar smulse pumnalul din mana Anayei, care abia se dezmeticea dup? ce vraja tinerei disp?ruse. Apoi, uimit?, privi la Mayar care transform? acel pumnal ?n sabie. ?i, dintr-o mi?care, tan?ra arunc? sabia cat colo. Iar sabia, c-o mi?care uluitoare, spintec? zarea ?n dou?.

  Lama sabiei ?ns? nu spintec? doar aerul. Ea crest? pan? la urm? ?i gatlejul Ahilarului. Doar c? el nu realiz? de la ?nceput ce se ?ntamplase. El doar privea ?int? la Mayar, ne?n?elegand ce nebunie pusese st?panire pe ea. Dar, cand sim?i o arsur? acolo unde mu?case sabia, ??i atinse gatlejul cu ambele maini, iar un sange negru ?i gros le color? cat de curand, f?cand ?i ochii Ahilarului s? fie palizi ?i lipsi?i de via??. ?i, ?n timp ce ap?s? el strans pe ran?, privi iar ?n ohii lui Mayar ?i ?ntreb?, ?Pentru ce?”

  Iar tan?ra, c-o ur? necontrolat? ?n glas, ?i spuse, ?Pentru toat? ura pe care voi a?i sem?nat-o ?n jur.” Apoi ?i ?ntoarse spatele ?i se apropie de Morena, care privea ?int? spre Ahilarul ce ?ncepuse s? ard?. ?i, dup? ce-?i apuc? mama de man?, Mayar o trase dup? ea, for?and-o s-o urmeze ?n t?cere.

  Numai c?, de?i o luase pe Morena cu ea ?i-o accepta astfel ca mam?, nu ?nsemna c?-?i accepta ?i-?i ierta trecutul. La fel n-avea de gand s?-i ierte pe to?i cei care le r?niser? pe ambele. Dar, ?n timp ce plecau din acel loc, ??i spuse, ?Pe moment va fi lini?te. ?i nici n-o s? spun nim?nui. Va veni ?ns? clipa cand to?i vor plange ?i-?i vor blestema zilele pentru c? s-au pus r?u cu vulpea Mayar ?i cu a ei mam?.”

  A ei reac?ie nea?teptat? ?ns? o uimi enorm pe Anaya. Iar b?trana, stand ?nc? locului, privi mult? vreme ?n urma celor dou?. Abia ?ntr-un tarziu, auzind un geam?t din stanga, privi iar spre Ahilar. ?l v?zu astfel transformandu-se iar ?n copac ?i arzand pan? la r?d?cini. Numai c?, de?i vedea clar asta, Anaya ?tia c? acela nu era sfar?itul Ahilarului. ?i ?n?elegea asta din mi?carea scanteilor din jur ?i din bocetul copacilor din dep?rtare, care vesteau astfel sfar?itul multora din cei ce v?zuser? candva Ahilarul.