?n P?durea Tenebre se sim?ea triste?e ?n acea diminea?? ?nsorit?. Nici n-aveau cum s? se simt? altfel, c?ci d?deau p?mantului un suflet nevinovat, ce alesese s? moar? doar ca s? nu permit? r?ului s? ?nving?. ?i, cu capetele plecate, Siarii ?i ceilal?i ascultau ?n t?cere glasul b?tranului Solan, care spunea cuvinte ?n?elepte la c?p?taiul lui Marry:
?Via?a nu-i decat o clip?. O scanteie ce-a zvacnit ?n aer, a luminat zarea ?i apoi s-a stins. E totodat? eternitatea, cea pe care o vedem ?n jur: ?n r?s?ritul de soare, ?n pic?turile de ploaie, ?n fo?netul vantului ?i chiar ?n rasul zglobiu al copiilor no?tri. ?i, chiar dac? a noastr? scurt? via?? se termin? atunci cand vine Moartea dup? noi, ?tim totu?i c? inima noastr? va continua s? bat?. Cum e asta posibil? Simplu: va bate acea inim? ?n pieptul copiilor no?tri, vom r?mane ?n amintirea prietenilor no?tri, cei care ne vor pomeni cat vor mai tr?i ei ?i care vor ?ti c? am existat ?i noi candva pe acest p?mant.” Apoi Solan t?cu, ?n clipa ?n care cei prezen?i la ?nmormantare se apropiar? de malul de p?mant jilav, ridicat lang? acea mic? groap? pe care o s?paser? ?n grab?. ?i fiecare din ei lu? un pumn de ??rn? jilav? ?i rece ?i-o aruncar? ?n groap? peste tan?ra care spunea ?n acea zi adio lumii.
?i, de?i nu ?tiau prea multe despre tan?ra adus? ?n a lor tab?r? de Palar, Siarii deciser? totu?i s?-i aduc? un ultim omagiu anume ?ntr-o poian? ?nsorit?. Astfel ei credeau c? va fi ferit? de for?ele r?ului de care ?i fugise pan? la urm? alegand moartea. Totodat? ei considerau c? sc?ldat? de razele soarelui, care ?nc?lzea acea poian? din bel?ug, ?i tan?ra Marry va avea parte de c?ldur?, cea de care e posibil s? nu se fi bucurat cat fusese ?n via??. ?i gandir? ei astfel afland ?n cele din urm? cat de mar?av ?i crud fusese regele Goyan cu oamenii lui.
De altfel tot din aceast? cauz? ?i deciser? s? n-o ?nmormanteze conform tradi?iilor oamenilor Soarelui Apune care obi?nuiau s?-?i ard? mor?ii pe rug. Astfel, dand p?mantului o fecioar? a acelui popor, Siarii ??i ar?tau nemul?umirea pentru cruzimea domnitorului, care ??i jertfise supu?ii de dragul vie?ii eterne ?i-a suprema?iei ?n fa?a Titanilor, ceva ce Siarii nu puteau accepta nicicand.
Dar mai era un motiv pentru care se decise ca Marry s? fie dat? p?mantului ?i nu focului: mila oamenilor, c?ci ei v?zur? acea ran? f?cut? de pumnal pe al ei grumaz alb ?i deciser? c? va fi o ?i mai mare cruzime de-o vor da fl?c?rilor. Astfel, pentru c? alese moartea ?n locul dezonoarei, tan?ra Fecioar? fu ?mbr?cat? ?n alb, ?n speran?a c? va rena?te zan? ?ntr-o nou? via??.
?i, pe acel ultim drum, fu ?mbr?cat? ?n alb de b?tranele din tab?ra Siarilor. Apoi tinerele ?i ?mpletir? p?rul ?ntr-o frumoas? cosi??, a?a cum doar ele ?tiau a ?mpleti, c?ci Siarele erau faimoase pentru a lor m?iestrie. De altfel era o art? ?nv??at? de la bunici ?i str?bunici, o art? pe care o considerau unic? ?i doar a lor.
Dup? aceea, cand tan?ra fu g?tit? pentru acea ?ntalnire cu pas?rea mor?ii, tinerii Siari ?i ?nf??urar? trupul ?n giulgiu alb. Mai ?ntai ?ns? ?i puser? dou? monede pe ochi, ca s? aib? cu ce s?-l pl?teasc? pe Charon cand va fi s? treac? peste apa Styxului. Apoi ?i legar? trupul ?n trei p?r?i: la umeri, la cing?toare ?i la glezne. ?i, f?cand asta, ei spuser? astfel de cuvinte, ?Ceea ce-au legat mainile oamenilor s? nu dezlege r?ul. La fel s? fii mereu protejat? de duhurile neogoi?ilor ?i p?c?to?ilor de-o fi s?-i ?ntalne?ti ?n cale. ?i, de-o fi necesar, scoate acest mic pumnal din teac? ?i croie?te-?i drum spre lumin?.” ?i chiar ?i puser? pe piept, sub giulgiu, un mic pumnal, cu teac? ?i maner din lemn, frumos ornamentat. Astfel ei sperau c? tan?ra Marry va avea parte de un drum f?r? primejdii spre Aeon, dup? ce va trece mai ?ntai prin Purgatoriu unde-?i va sp?la trupul de p?cate, c?ci ei erau siguri c? va fi iertat?, chiar ?i dac? a ei fapt? putea fi considerat? una ce-ar fi trimis-o direct ?n iad, c?ci a-?i lua via?a e un mare p?cat, unul care nu poate fi iertat nicicand de lume.
Apoi o l?sar? cu grij? ?n acea mic? groap? pe care trei tineri o s?par? ?n acea diminea??. Nu era mare de altfel, doar de statura unui om. Dup? aceea tot acei trei tineri, care s?paser? ?i groapa, ?ntinser? un cear?af alb peste trupul ei. Apoi ??i scoaser? de pe cap coroanele din flori de camp, pe care tinerele fecioare le ?mpletiser? anume pentru acea ocazie, ?i le l?sar?: una la c?p?taiul lui Marry, a doua pe al ei piept ?i a treia la picioare. ?i, cand tinerii ie?ir? ?n sfar?it din groap?, doi tineri cu lope?ile ?n man? turnar? p?mant peste r?posat?.
Astfel, cand mormantul fu complet acoperit, b?tranul Solan deschise un ?ip de vin ?i turn? de trei ori peste mormant, ?n timp ce aceea?i tineri, care o d?duser? pe Marry ?n groap?, ?i puser? la c?p?tai o piatr? de mormant cu inscrip?ia, ?Aici odihne?te Marry!” Dar cat tinerii ?nfipser? acea piatr? ?i cat b?tranul turn? vin peste mormant, el nu t?cu, ci spuse, ?S?-?i fie ??rna u?oar?, tan?r? Marry. La fel s?-?i fie ?i somnul lini?tit ?i drumul neted spre Aeon. Dar, de-o fi mai ?ntai s? te treac? Charon Styxul ?i s? ajungi astfel la poarta Purgatoriului, s? fie apele raului Mor?ii lini?tite ?i limpezi. Asta va ?nsemna c? sufletul t?u e lipsit de p?cate ?i ai tot dreptul s? te ?ntorci ?n Aeon, de acolo de unde ai fost trimis? pe p?mant.”
Spunand aceste cuvinte, b?tranul Solan lu? o ?nghi?itur? din ?ip. Dup? aceea d?du ?ipul mai departe ?i to?i cei prezen?i la ?nmormantare luar? ?i ei cate o ?nghi?itur?. F?cand asta ei acceptau acea moarte ?i la fel ?i iertau ?i p?catele, chiar dac? acea tan?r? nu le gre?ise lor cu nimic. Ei ?ns? preferaser? s? fac? asta ?n semn de respect, c?ci ea alesese s? moar? ca s? nu-i permit? r?ului s? prind? r?d?cini. Tocmai de aceea ?i merita respectul lumii m?car pe ultimul drum pe care mersese ?n acea zi pe p?mant, purtat? pe umeri de trei tineri, de la grota Siarilor pan? la mormant.
Dar nu doar Siarii ??i ar?tar? respectul fa?? de Marry. La fel se ?ntampl? cu natura, c?ci florile l?sate pe mormant prinser? dintr-o dat? r?d?cini ?i acoperir? acel p?mant jilav c-o p?tur? multicolor? ?i parfumat?. Iar ?n jur, de jur ?mprejurul poienei de altfel, atunci cand nu mai era nimeni acolo, se auzi un sunet pl?cut: un tic-tac prelung, al Ceasornicului Timpului, cel care b?tu de 12 ori, semn c? un ciclu se ?ncheiase ?i, cat de curand, va ?ncepe un altul.
***
V?zandu-i pe Siari ie?ind din p?dure ?i ?ndreptandu-se spre grot?, Yellen, care st?tuse de straj? acolo ?i-o veghease ?i pe Bestla, care continua adormit?, ie?i din grot? ?i porni spre ceilal?i. Astfel, cand ajunse ?n fa?a lui Nathaniel, ?i spuse cu glas duios, ?A?i venit ?n sfar?it!”
?Mmm, am venit!” R?spunse Nathaniel oarecum moroc?nos. Apoi, f?r? s-o priveasc?, trecu pe lang? ea ?i se ?ndrept? spre o mare roc? gri ce se afla nu departe de intrarea ?n grot?. A lui r?ceal? ?ns? o r?ni pe Yellen. De aceea ?i se ?mbufn? tan?ra.
Dar, cand sim?i mana cald? a Samayei atingandu-i um?rul, Yellen privi la tan?ra lupoaic? ?i-o v?zu zambind. Apoi, cu glas duios, Samaya ?i spuse, ?Nu te ?ntrista, Yellen. Nathaniel n-are nimic cu tine. Doar… se simte ciudat dup? ce-am dat un suflet inocent p?mantului. Sau poate azi ?i-o fi amintit ceva dureros tr?it ?n trecut.”
?Poate c? da,” r?spunse Yellen sec, dand un picior pietrei de lang? ea ?i care se rostogoli ca?iva metri ?n fa??. ?Chiar ?i a?a nu merit s?-mi vorbeasc? astfel.”
??tiu. ?i te asigur c-o s?-l cert de imediat ce se va sim?i mai bine. Acum, zi-mi cum e Bestla. ?i-a venit deja ?n fire?”
Yellen d?du din cap c? nu. ?De altfel bolmoje?te ceva de la o bucat? de vreme. Ape, ape sau a?a ceva. Dar nu ?tiu ce ?nseamn? asta.” Dup? aceea privi iar spre grot?, acolo unde Bestla dormea nu departe de intrare.
?Nu, vom afla noi curand ce-i poate mintea,” spuse Sephir, stramband u?or din nas. Ea tocmai se apropiase de ele ?i auzise ce vorbeau tinerele. Apoi se ?ndrept? spre grot? s? vad? cum se sim?ea a ei sor? mai mic?.
?Tu ?ntre timp mergi ?i ad? ap? proasp?t?, de la izvor. E necesar ca cei ce au participat la ?nmormantarea lui Marry s?-?i spele mainile ?i astfel s? spele ?i p?catele tinerei. Dar… nu pleca singur?. Ia pe cineva cu tine. Pan? la urm? nu putem ?ti dac? nu-i vreun pericol prin preajm?.”
?Am ?n?eles,” r?spunse Yellen cu jum?tate de gur?. Apoi se ?ndrept? spre grot? s? ia ulciorul ?i s? se ?ndrepte spre micul izvor aflat nu departe de tab?r?, iar Samaya o urm? spre grot?.
Ajuns? ?ns? lang? Bestla, Samaya v?zu c? Sephir era ?ngrijorat? ?n timp ce atingea pieptul surorii ei. ?Se ?ntampl? ceva?” O ?ntreb? tan?ra lupoaic?.
?Da. Nu-i simt sufletul. ?i asta e ciudat,” murmur? Sephir ?nfrigurat?.
Din aceast? cauz? ?i-?i puse ?i Samaya mana pe pieptul Bestlei. Dar la fel nu sim?i nimic. De asta ?i se ?ncrunt? u?or. Dar, cand sim?i dou? maini reci atingandu-i grumazul ?i mai ales cand auzi respira?ia ?uier?toare a cuiva la urechea ei stang?, se ?mbufn? ?i privi la Zeal, care se culcu?ise la spatele ei, ?Iar ai petrecut ore ?n ?ir lang? ape.”
Zeal doar ranji u?or. Apoi, lipindu-?i b?rbia de um?rul drept al Samayei, privi cateva clipe la fa?a adormit? a Bestlei. Dup? care spuse surazand, ??i ai perfect? dreptate: am petrecut timpul lang? ape. Dormind de altfel. Spre deosebire de a noastr? prin?es? adormit? care se preface.”
Cuvintele lui Zeal o f?cur? pe Samaya s-o priveasc? crucit?. Sephir ?ns? doar stramb? din nas ?i-?i ?ncruci?? bra?ele pe piept. Apoi, privind piezi? la Bestla, bomb?ni, ?De altfel nici nu m? mir?. Mereu a c?utat problemele. Ca ?i tine de altfel, Zeal, c?ci nu pot ?n?elege eu ce tot cau?i tu lang? ape. Mai ales dup? ce te-am avertizat c? Ian Gyar e prin preajm?. Tu ?ns? nu ascul?i niciodat? sfatul meu.” V?zand ?ns? c? Zeal ?i ar?ta col?ii, semn c? nu-i pl?cuser? cele spuse de Sephir, tan?ra ad?ug?, ?Nu caut eu ceart?, stai f?r? grij?. Doar… o remarc? nevinovat?.”
?Aga. A?a cum faci mereu!” Spuse Zeal ironic?. Apoi, ridicandu-se ?n picioare, le spuse fetelor, ?S? mergem acum!”
??ncotro?” ?ntrebar? Sephir ?i Samaya ?ntr-un glas.
?S? vedem de-i ud? apa!” Glumi Zeal. Dup? care le ?ntoarse spatele. Dar, dand nas ?n nas cu Arion, la intrarea ?n grot?, stramb? ni?el din nas ?i-i ?uier? printre din?i, ?De altfel am g?sit ?i calul perfect s-o care ?n spate pe a noastr? prin?es? adormit?. Poate ??i spal? astfel din p?cate,” iar ?n cele spuse de Zeal se sim?i o urm? de dojan?.
Asta ?l f?cu pe Arion s? strambe din nas. ?i… poate i-ar fi spus el ceva dr?gu? fetei pentru astfel de cuvinte. Dar, sim?indu-se cu musca pe c?ciul?, dup? atacul asupra Sephirei ?i a lui Fenrir, se mul?umi doar s? bomb?neasc? ceva. Dup? care se apropie de Bestla, o lu? ?n bra?e ?i porni primul spre est, acolo unde se afla un mic lac ?i unde obi?nuia de obicei Zeal s? doarm?.
Schimband priviri, Samaya ?i Sephir privir? apoi ?n urma lui Zeal, care-l urmase pe Arion deja. ?Ce-a fost asta?” ?ntreb? Sephir. Apoi, cand privi iar la Samaya, ambele pufnir? ?n ras.
Samaya ba chiar ?i spuse, ?Pe mine m? ?ntrebi? Tu ar trebui s? ?tii mai bine ce-i ?n capul lui Zeal. ?i-i sor?.”
?Iar tu ?tii chiar tot ce trece prin mintea lui Fenrir, nu?” Spuse Sephir ?n glum?.
Asta o f?cu pe tan?ra lupoaic? s? ?nghit? ?n sec. Cum nu de altfel, c?ci avea cumnata ei dreptate. ?i, cum nu mai avea nimic de spus ?n ap?rarea ei, ?i ?ntoarse spatele Sephirei ?i porni ?n grab? ?n urma celorlal?i.
Sephir, uimit? de reac?ia Samayei, surase. ?Nu, trebuie s? recunosc c?-s bun? uneori la a ?nchide gura altora.” Dup? care porni ?i ea dup? ceilal?i.
***
Privind ?n urma lui Zeal, care-l urma pe Arion ca un c??elu?, dar c?scand ?ntruna, Boor d?du din cap cu repro?. ?Zeal ?i demonii ei.” Apoi ??i plesni fruntea cu palma, c?ci chiar nu-?i putea el ?n?elege fiica mijlocie. Nu c? le-ar fi ?n?eles pe celelalte dou?, c?ci chiar ?i venea lui greu cu fetele. Dar…
Tres?ri ?n cele din urm?, cand z?ri ranjetul lui Island, care se apropia de el. ?i, v?zandu-?i feciorul tres?rind, Island decise s?-l tachineze pu?in. De aceea ?i-i spuse, ?De tresari, fiule, ?nseamn? c? ascunzi tu ceva. Sau ai p?cate multe pe suflet.”
Boor ?ns? ?i ar?t? col?ii, bomb?nind, ?Mai multe decat tine la sigur nu am, tat?. P?cate pe suflet m? refer. ?i… cum nu de altfel, cand doar tu ai r?sf??at-o atata pe Zeal. De asta n-ascult? de nimeni ?i face doar ce-o duce capul. Iar ea, drept r?splat? pentru c?-i ?ii mereu ap?rarea, te-a ?nv??at ?ndeletnicirea cobrelor se pare. De aia mi te furi?ezi mereu ?i bagi oamenii ?n boal?.”
?Gelos cumva?” ?ntreb? Island surazand. Apoi, se aplec? u?or de spate, ?i privi adanc ?n ochii lui. ?Mi se pare c? da.”
?Ce mi se pare mie e c? ai ?mb?tranit. De asta ai dat ?n mintea copiilor.” ?i spuse Boor ?afnos.
?Mai bine s? dau ?n mintea copiilor decat s? fiu ve?nic sup?rat. A?a cum e?ti tu. Ce ?ine de Zeal: ei bine, recunosc c? am r?sf??at-o. Poate mai mult decat ar fi trebuit. De altfel am f?cut ceea ce n-ai fost tu ?n stare, c?ci chiar dac? ?tiu c? e?ti capabil s? ucizi pentru fetele tale nu le-ai f?cut nicicand s? simt? atat de bine a ta iubire. S? fie oare din cauza cobrelor? R?ceala din sufletul t?u m? refer.” ?i, ca s?-l a?a?e un pic pe fecior, sasai, imitand cobrele.
Doar c? tu?i cat de curand sim?ind ceva mic ?i rotund alunecandu-i pe gat. Era o piatr? pe care Fenrir o aruncase spre Nathaniel pe care voia s?-l cheme la rau. Doar c? gre?ise ?inta ?i piatra intr? prin gura ?ntredeschis? a lui Island. ?i, ca s? nu pl?teasc? pentru cele f?cute, Fenrir se roti pe c?lcaie ?i-o porni repejor ?n urma Sephirei. Totu?i ?uier? un ?Cer scuze! Nu ?inta ceea voiam s-o nimeresc!” Dar plecase el nu de teama lui Island ?i la fel nu-?i ceru scuze din cauza lui, ci de teama lui Dike, c?ci ?tia el c? chiar dac? era ?nsurat pentru boac?nele s?var?ite tot avea s-o p??easc? de la taic?-su. De altfel… Fenrir mereu era bun de pozne.
Island ?ns?, v?zand cat de repede mergea Fenrir spre rau, surase. Da deveni dintr-o dat? serios. ?i, privindu-l pe fecior, ?i spuse cu glas sever, ?L-ai ?nv??at bine se pare. S?-?i bat? joc de al?ii. De asta ?i ?i-ai dat fiica dup? el, c?-i bun ?nv???cel.”
Boor ?ns? ?i ?uier? drept ?n fa??, ?Dac?-mi amintesc eu bine, cel care mi-a m?ritat fata, f?r? voia mea de altfel, ai fost tu, tat?. Dar… asta e o discu?ie la care vom reveni noi alt? dat?. Acum s? zicem doar c? nu-i momentul.” Dup? care ?i ?ntoarse spatele lui Island ?i se ?ndrept? spre cai, c?ci cu ei se sim?ea el mai liber ?i oarecum ?n siguran??.
Asta ?ns? fu ceva nu pe placul lui Island, c?ci el ar fi vrut s? continue discu?ia ?i s? vad? ce-i ?n mintea feciorului. Dar… trebui s-o lase pe alt? dat? auzind vocea lui Dike ?n dreapta lui, ?Te-a certat pentru ?nunta” Sephirei se pare.”
Titanul ?ns? surase. Apoi, cu glas juc?u?, spuse, ?Ai v?zut cumva cerul sc?p?rand?”
Dike se ?ncrunt? pu?in, c?ci chiar nu ?n?elese gluma. De aceea ?i ?ntreb?, ?Ar fi trebuit cumva?”
?Absolut. Asta ar fi ?nsemnat c? Boor s-a r?corit ?i s-a r?zbunat. Dar, cum n-a sc?p?rat cerul, ?nseamn? c? ?i-a luat timp s? pun? la cale cum s? se r?zbune, dar pe ?ndelete. ?i… nu-? de ce pe mine ?ncepe s? m? m?nance pielea. S? fie din cauza c-o s-o p??esc eu r?u dup? asta?” Apoi, surazand, se ?ndrept? spre roca pe care ?edea Nathaniel.
Ajuns lang? tan?r, care de altfel nu-l privi nici pentru o clip?, Island se a?ez? pe iarb?. Apoi, rupand un fir de iarb?, ?ncepu s?-l molfece ?ntre din?i, privind cerul. ?i… era atat de frumos cerul ?n acea dup? amiaz?, mai ales cu acele raze ro?ietice ce sc?ldau p?mantul ?n dep?rtare. De aceea ?i p?str? el t?cerea, preferand s? se bucure din plin de acea priveli?te.
V?zandu-l atat de concentrat asupra apusului, Dike privi ?i el ?ntr-acolo. ?i zambi, ?Chiar c?-i frumos!” Murmur? el. Dup? care le ?ntoarse spatele lui Island ?i Nathaniel ?i porni spre Boor ?i spre cai, c?ci el ?i Zeul aveau ceva ?n comun: dragostea pentru cai ?i c? se sim?eau ?n?ele?i mai mult de ei decat de oameni.
***
De?i sim?ise c? ajunser? lang? ap? ?i c? Arion ?ncepuse s-o legene ?n bra?e, Bestla continua s? se prefac? adormit?. De altfel prefera asta ?n loc s? dea ochii cu a ei sor? mai mare pe care ??i aduse aminte c-o atacase cand Ian Gyar ?i controlase mintea. Plus la asta, spera c? dac? ?nu se treze?te,” Arion ?i ceilal?i o vor l?sa ?n pace. Dar… ?i-ai g?sit cine, c?ci… nici una nici dou?… Arion o arunc? ?n ap?.
Asta o f?cu s? deschid? brusc ochii. ?i, v?zand c?-i sub ap?, se ?nfurie. De asta ?i se gr?bi s? ias? cat de curand la suprafa??. Astfel, dand cu ochii de Arion, care ranjea satisf?cut c? trezise ?prin?esa adormit?” f?r? s?rut, Bestla ?i ?uier? printre din?i, ?Tr?d?torule!” Arion ?n schimb ridic? comic din umeri.
Deveni ?ns? Bestla atent? cand ??i observ? surorile ?i prietena privind-o pe sub sprancene. ?i, ?n?elegand c? ?iretlicul ei nu mai func?iona, mai ales cand o auzi pe Zeal glumind, ?Am zis eu c? nu doarme,” ??i spuse c-ar fi fost bine de s-ar fi deschis p?mantul de sub picioarele ei ?i-ar fi tras-o adanc ?n ape. Dar, cum n-avea ea norocul ?sta, doar le ?ntoarse spatele, pretinzand c? se sup?rase anume ea pe ele.
V?zand reac?ia surorii mai mici, Sephir stramb? din nas, ??i la urm? bosumflata e tot ea. La cum sunt eu mereu cea pe care mereu o ?n?eal?.”
??i nici nu ?tii cat? dreptate ai. De altfel pe tine e u?or s? te ?n?ele lumea. Chiar ?i lupul a f?cut-o cand te-a luat de so?ie. Ne?tiind s?rmanul ce belea ?i-a luat pe cap.” ??i tachin? Zeal sora, cl?tinand u?or din cap ?i nep?sandu-i defel de faptul c? Sephir o privea chiora?.
Se ?ncrunt? ?ns? Zeal ?i privi ?int? la lup cand acesta ?i spuse cu glas duios, ??i ?ine ?i-a spus ?ie c? a mea so?ie e o belea de cap ?i nu o dulce povar??” Apoi, ?mbr??i?andu-?i so?ia pe la spate, privi ?int? la Zeal care stramba din nas.
Ba chiar Zeal bomb?ni la un moment dat, ?Ai fi putut avea totu?i un pic de mil? ?n loc s? te dai ?n spectacol. Pan? la urm? mai sunt ?i muritori de foame pe aici.”
Fenrir ?ns?, ?n?elegand c? are ?ansa s?-?i bat? ni?el joc de Zeal, ?i spuse surazand, ?De ce m? rog moare cineva de foame aici? Mai ales tu: ai putea s?-?i g?se?ti rapid pe cineva… cu formele tale…”
?V?d c? cau?i pe cineva s?-?i scarmene bine blana,” ?i ?uier? Zeal printre din?i. ??i… ?tii prea bine c? ce spui e imposibil. Mai ales ?n v?g?una asta unde nu g?se?ti pe nimeni.”
The tale has been illicitly lifted; should you spot it on Amazon, report the violation.
Lupul ?ns? nu se d?du b?tut. Ba chiar, ?ncruntandu-se copil?re?te, spuse, ?Eu cred totu?i c? gre?e?ti. De ce? Pentru c? avem destui b?rba?i singuri printre noi. ?ncepand cu conduc?torul Siarilor.” Dar, cand privi spre a sa sor? ?i-o v?zu privindu-l chiora?, ?n?elese c? intrase pe teritoriul inamic ?i putea fi b?tut apoi cu propriile arme. A?a c?… prefer? s? se uite ?n alt? parte.
Zeal ?ns?, neatr?gand prea mult? aten?ie la aluzia lui Fenrir cu privire la dragostea ?secret?” a Samayei, se propti nu departe de lup, cu mainile ?n ?olduri ?i ?uierandu-i printre din?i, ?Da nu mai spune!” Apoi, trase adanc aer ?n piept, preg?tindu-se astfel pentru o lung? b?t?lie. De asta ?i Samaya ?i Sephir scuturar? din cap cu repro?, c?ci ?tiau prea bine ce urmeaz?, c?ci o astfel de ?b?t?lie” ?ntre Fenrir ?i Zeal, despre cine-i drept ?i cine nu, nu era ceva nou v?zut de ele. De altfel nu odat? ?i v?zuser? pe cei doi ciond?nindu-se ?n cei 13 ani de cand se cuno?teau. De aceea ??i spuser? c?-i mai bine s? nu intervin? de nu vor ele s? pl?teasc? pan? la urm? oalele sparte. ?i aveau dreptate gandind astfel, c?ci Zeal spuse cat de curand, ??i cine m? rog e atat de demn dup? tine s?-mi fie mie pereche?”
Fenrir ranji, ?Mago? Ori poate Arion?”
Privi ?ns? cat de curand la Mago cand acela ?i spuse, ?Eu… pas. Nu de alta, dar… nu prea am eu la inim?… cobrele.” Ranji ?i el ?ns? v?zand c? Zeal sasai printre din?i ceva de bine la adresa lui. Ba chiar trebui s? se fereasc? tan?rul din calea unei limbi bifurcate, ap?rut? acolo din mila tinerei, ceva care-i f?cu pe to?i s? zambeasc?.
Mai pu?in pe Zeal. Aceasta se apropie ?n cele din urm? de el. ?i, ne?inand cont c? Mago o privea pe sub sprancene, ?i ?opti la ureche, ?Dac? nu vrei s? vezi ce-i poate pielea ?cobrei” ??i sugerez s? nu te pui r?u cu mine.”
??n caz contrar po?i c?dea sub vraja ei. Sau mai r?u: ajunge a ei jum?tate…” Glumi Arion.
Pentru asta Zeal ?l privi furioas?. Ba chiar ?i ?uier? manioas? printre din?i, ??tii ceva, calule, dac? nu vrei s? ?ncerc ?vraja” ceea mai ?ntai pe spinarea ta, ??i sugerez s? fii cuminte. ?i, da, da, am ?n?eles eu. M-am b?gat la b?rbat str?in,” glumi ea ?ntr-un final, v?zand c? Bestla o privea chiora?. De asta ?i raser? ceilal?i.
Samaya ?ns? nu f?cu la fel. Doar continu? s? priveasc? ?n fa??, oarecum preocupat?. De asta ?i tres?ri auzind un sasait prelung la urechea stang?. ?i, ?ntinzandu-?i brusc mana ?ntr-acolo, prinse o cobr? de gat. Apoi privi pe sub sprancene la Zeal, ??i-am spus c? ur?sc asta! Da mereu recurgi la acela?i truc.”
?Doar m? ?tii,” spuse Zeal oarecum nep?s?toare. ?La fel cum ?tiu eu c? lupii ?i cobrele nu se prea au la inim?. Dar, cum ai ales s? prietene?ti cu una…”
?De parc? a fost alegerea mea,” glumi Samaya. Zeal ?ns? nu atrase prea mult? aten?ie celor spuse de tan?r?. Doar ??i sprijini iar b?rbia de um?rul Samayei ?i, cu ochi ?ire?i, ?ncepu a privi ?n jur. Samaya ?ns?, de?i nu-i vedea prea bine ochii, ?i sim?ea respira?ia ?uier?toare lang? ureche. Iar asta ?nsemna doar un lucru: Zeal era pus? pe ?otii. De aceea ?i-o ?ntreb?, ?Ia zi, ce tot pui la cale?”
?Eu? Nimic important. Doar… m? plictisesc,” spuse tan?ra cu glas mieros.
Samaya ?ns? o privi atent. ?Iar cand tu te plictise?ti, cineva p?time?te. De altfel ?nc? ?in minte ce-a p??it Sephir la rau, datorit? ?capcanei” tale din flori de lotus.” Zeal ?ns? o privi cu inocen??. ?Hai, nu te preface! ?tii prea bine de ce vorbesc. Despre Fenrir v?zand-o pe Sephir goal? cand era doar un b?ietan. ?i, din cate ?in minte, tot te plictiseai ?i atunci.”
??i? Ce-am f?cut eu r?u atunci?” Zeal c?sc? apoi dulce. ?Le-am f?cut o favoare. Sunt ast?zi ?mpreun?, nu?” Iar ultima parte o spuse cu gelozie. Apoi privi la a ei sor?, care era ?nc? ?mbr??i?at? de Fenrir. Dar nu asta o f?cu geloas?, ci a lor cocheteal?, ?n timp ce ??i ?opteau ceva la ureche. Apoi, privi ?n jur, spunand, ?Poate ar trebui s? mai ?ncerc odat? trucul cu ?florile de lotus,” huh? Cine ?tie, poate mai avem vreo pereche de ?ndr?gosti?i printre noi?! ?i-o nunt? poate…” Iar ochii ei se oprir? ?ntr-un final asupra lui Arion ?i a Bestlei, care st?teau nu departe de ele, fa?? ?n fa?? ?i pe cale s? se ia la har??. Ce-aveau de ?mp?r?it ?ns? nu era atat de clar. Dar asta o f?cu pe Zeal s? zambeasc? ?iret, ?Cred c-o s? ?ncep cu ei. Apoi, cand termin cu ei, ?ncep cu tine ?i termin cu ?la care a r?mas la roc?. Sun? genial, nu?” ?i iar ranji.
La fel zambi ?i Samaya. Ceva curios dup? p?rerea lui Zeal. Mai mult cand Samaya ?i susur? la ureche, ??ncearc?! ?i la sigur te ?mperechez cu… Mago!”
Zeal stramb? ?ns? din nas, ?Puteai g?si pe cineva mai ar?tos.”
?De ce? Eu cred c? arat? chiar destul de bine. ?i…” T?cu ?ns? cand ?l v?zu pe Mago la doar doi pa?i de ele. Ba chiar ?nghi?i ?n sec, dup? ce-i spuse lui Zeal ?n ?oapt?, ?Se pare c? ne-a auzit.”
Privind la tan?r, Zeal ?l v?zu surazand. Ba chiar el ??i permise s? glumeasc?, ?Nu, continua?i! Ave?i permisiunea mea… s? m? barfi?i pe la spate m? refer. Ceva ce pur ?i simplu ador de altfel. Dar… doar glumi?i, c?ci de-o a?a?i asupra mea, jur c? nu r?spund.” ?i privi apoi chiora? la Zeal, care-l privea la fel.
Doar Samaya surase ?i-?i spuse, ??i cred c? pan? ajung Bestla ?i Arion ?mpreun?, fac nunt? ??tia doi.”
?De altfel nu gre?e?ti deloc,” auzi ea vocea lui Fenrir ?n capul ei. De asta ?i-l privi Samaya crucit?, c?ci ea era sigur? c? nu-i vorbise lui. Dar, amintindu-?i c? Zeal putea auzi ale lor ganduri, fugi spre ap?, c?ci mai bine se afunda ea ?n rau decat s-o fac? Zeal pentru ea. Sau mai r?u: s? ?ncerce capcana ceea de flori de lotus pe ea mai ?ntai, ?n v?zul tuturor.
Reac?ia tinerei o f?cu ?ns? pe Zeal s? scuture din cap cu repro?. Ba mai mult bomb?ni, ??i nu-s eu totu?i c?l?u. Se pare ?ns? c? al?ii a?a m? v?d.” De aceea ?i se foi nervoas?, c?ci ei i-ar fi pl?cut ca restul s?-i atrag? mai mult? aten?ie, c?ci chiar se sim?ea singur? ?n ziua aceea.
Restul ?ns? ??i v?zur? de treab?, c?ci le era a joac?. De altfel primul care ?ncepu joaca fu Arion ?i f?cu el asta ca s?-i ?nchid? gura Bestlei, care nu se mai oprea din tr?nc?nit, acuzandu-l c-o aruncase ?n ap? mai ?nainte doar ca s? se r?zbune. Pentru ce ?ns? nu era clar. Dar, cum n-avea el chef de ceart? ?n ziua aceea, o aburc? pe um?r ?i apoi se cufund? cu tot cu ea ?n ap?.
Fenrir, v?zand joaca celor doi, ??i spuse c?-i o idee bun?. De aceea ?i-o lu? dintr-o dat? pe Sephir ?n bra?e ?i fugi cu ea spre ap?. Sephir ?ns?, spre deosebire de Bestla, ?l scufund? mai ?ntai pe el de imediat ce apa le ajunse mai sus de brau. Apoi ?ncepur? s? se harjoneasc? ei de era mai mare dragul s?-i prive?ti.
?i asta fu ceva ce-o f?cu pe Zeal s? fie ?i mai geloas?. Dar, cand ?l observ? pe Mago f?cand ca?iva pa?i din locul ?n care era el, crezand c? venea spre ea s-o duc? la ap?, ?i ?uier? printre din?i, ??ncearc? doar ?i-?i jur c? de-acolo nu mai ie?i! Viu m? refer.” Mago ?ns? doar ridic? din umeri, c?ci chiar nu se pornise el spre ea. Doar ??i scoase tricoul ?i apoi fugi spre ap?.
Zeal ?ns?, bosumflat?, se a?ez? pe nisip. ?Ar fi putut s? n-asculte pan? la urm?,” murmur? ea. ?i a?a ?i era, c?ci chiar dac? ?l amenin?ase c? ?l bag? sub ap? ?i nu mai iese de acolo ?n veci, n-avea asta ?n gand. Dar, dandu-?i seama c? se ?nveninase doar pe sine, ??i ?ncruci?? bra?ele pe piept ?i se ?mbufn? ?i mai tare, c?ci ea ?i aduse pe to?i la ap? ca s? se joace. R?mase ?ns? ea ?n afara jocului pan? la urm?.
***
Molfecand firul cela de iarb? ?ntre din?i, Island continua s? priveasc? cerul. Apoi, cand auzi rasete dinspre lac, zambi. Avea ?i de ce, c?ci ?n?elese c? le era vesel tinerilor acolo.
Se mir? ?ns? enorm cand ?l auzi pe Nathaniel murmurand trist, ?M?car al?ii se distreaz?.” De aceea ?l privi Titanul ?int?.
??i? Cine te ?ine pe tine s? nu te distrezi ?” ?l ?ntreb? Island, privind de data asta zarea.
?Inima,” r?spunse Nathaniel, ab?tut. ?De altfel nici nu ?n?eleg de ce-s trist. Dar m? simt astfel de fiecare dat? cand moare cineva. E ca ?i cum a? sim?i un mare gol ?n suflet. La ?nceput doar. Pe urm? m? cople?e?te triste?ea.”
?E asta din cauza lui Marry?”
?Mmm. A?a se pare.”
Island surase ?ns?, ??i totu?i, pe fata ceea n-ai cunoscut-o. Nu, da, a fost om ?i suntem tri?ti cand cineva moare. Dar… cum po?i fi trist pentru cineva pe care l-ai v?zut abia dup? a sa moarte?”
Nathaniel t?cu ?ns? o vreme. Apoi, privindu-?i palmele, murmur?, ?Sunt trist nu din cauza ei, ci din cauza pove?tii din spatele ei.”
?Din cauza pove?tii? Care anume?”
?Dac? sincer nu-s sigur. La fel cum nu-s atat de sigur de cum a murit acea fat?, chiar dac? Fenrir ?i restul ne-au spus cate ceva. Sunt sigur ?ns? de-un lucru: de-a decis s? sfar?easc? astfel e din cauza unei pove?ti. Una trist? de altfel. ?n caz contrar ar fi luptat. La fel cred c-ar fi luptat de-ar fi ?tiut c? va fi ?nmormantat? de str?ini ?i nu de ai ei. Dar… e prea tarziu acum. Pentru regrete m? refer. Dar asta nu ?nseamn? c? nu-mi pare r?u pentru a-l ei trist final, c?ci sunt sigur totu?i de un lucru: c? nu l-a meritat.”
Island oft?. Apoi spuse, ?Cred c? gre?e?ti de data asta tinere.” Din aceast? cauz? Nathaniel ?l privi ?ncurcat. ?M? refer la finalul unuia. De ce? Pentru c? fiecare din noi are finalul pe care-l merit?.”
?De ce spune?i asta, Titane Island?
?Pentru c? e adev?rul, tinere. De altfel nu doar oamenii au finalul pe care ?l merit?. La fel va fi ?i cu Titanii, c?ci chiar dac? se cred invincibili tot vor avea un sfar?it, unul pe care-l cunosc doar Moirae.”
Nathaniel se sim?i ?ncurcat de data asta. ?Dar, din cate ?tiu, Titanii sunt nemuritori. La fel au puterea s? le fac? pe cele trei vr?jitoare s? le arate viitorul. Astfel pot s? ?mpiedice a lor c?dere.”
Cuvintele tan?rului ?l f?cur? pe Island s? rad?. Asta chiar c?-l f?cu pe Nathaniel confuz, c?ci nu-?i mai lua ochii de la Titan. Island ?ns? continua s? priveasc? zarea cea ro?ietic?. ?i, din cauza mi?c?rii repezi a norilor pe cer, p?rea c? acel cer ro?u se gr?bea undeva. Apoi, sim?ind c? calul n?r?va?, numit veselie, i se calmase un pic ?n suflet, Island privi la tan?r ?i-i spuse, ??i iar te gre?e?ti, fiule. De ce? Pentru c? Titanii nu-s nemuritori. Asta e doar ceea ce cred oamenii. La fel noi n-avem puterea s? vedem viitorul sau s? oblig?m pe cineva s? ne spun? cum va ar?ta. Dar totu?i… trebuie s? recunosc c? e?ti drept ?n ceva: c? avem puteri magice. La fel putem crea ?i distruge lucruri. Asta ?ns? ?n limita posibilit??ilor ?i al rolului pe care-l are fiecare din noi pe p?mant. Dar, imediat ce al lor rol va fi inutil, vor disp?rea unul cate unul, c?ci fiecare fiin?? pe lumea asta tr?ie?te doar atat cat i-a fost h?r?zit de destin. ?i de Univers desigur.”
?Dar, ce va fi dup? aceea?”
?Asta deja n-o mai ?tiu. Cred ?ns? c? vom porni ?i noi spre Aeon. Sau… nu ?tiu, nu m-am gandit nicicand la asta. Se pare c? trebuie ?ns?, c?ci ?mi dau seama c? nu ?tiu r?spuns la toate. ?n special la ?ntreb?rile oamenilor.”
Se mir? ?ns? v?zandu-l pe tan?r zambind. Mai ales cand ??i privi iar mainile trudite ?i spuse, ?Dac? sincer, Titane Island, nici noi, oamenii, nu ?tim r?spuns la astfel de ?ntreb?ri. Doar… ne d?m cu presupusul ?i sper?m apoi s? nu fie astfel.” Dup? aceea privi ?n ochii lui Island.
Titanul ?ns? nu-l privea ?ncurcat a?a cum crezuse Nathaniel. La fel nu p?rea sup?rat sau c? l-ar fi dojenit pentru astfel de cuvinte. Din contr?, privirea Titanului Ghe?ii sem?na mai mult cu cea a unui p?rinte ce-?i prive?te cu dragoste ?i mandrie feciorul. De aceea probabil ?i spuse ?ntr-un final, ?Atunci mergi ?i caut? r?spunsuri, Nathaniel. La lac m? refer, c?ci nu-i bine s? tr?ie?ti cu ?ndoieli. Mai ales din cele care-?i macin? sufletul.”
?Acolo la lac ?ns?, cine o s? mi le dea? R?spunsurile m? refer. Apa?”
?Ba nu. Acolo e Samaya. Ea ??i poate r?spunde la ?ntreb?ri. ?i, da, ea ?tie cum s? controleze timpul ?i magia lui. A?a c? ascult? sfatul meu, tinere, ?i mergi ?ntr-acolo. Cat ?nc? mai ai timp. Sau… vei regreta apoi o via??.” Dup? aceea Island se ridic? de jos ?i se ?ndrept? spre cai, acolo unde se aflau ?nc? Dike ?i Boor.
Dike ?ns?, v?zandu-l pe Island venind spre ei ?i mai ales v?zandu-l pe Nathaniel ?ngandurat, ?i spuse Titanului cand acela ajunse lang? ei, ?Ce i-ai spus acelui s?rman suflet de l-ai l?sat atat de ab?tut?”
?Doar… adev?rul,” murmur? Island nostalgic, mangaind botul lui Shinar, care-?i ?ntinse gatul spre el c?utand alinare. ??i, de-mi ascult? sfatul, o s?-?i m?ri?i fata, m?i Dike, de sc?p?m de acest r?zboi.” Se mir? ?ns? s?-l vad? pe Dike surazand. ??tiai?”
?A?a e. ?i de mult de altfel.” Se mir? ?ns? ?i mai mult v?zandu-i pe Boor ?i Island privindu-l insistent. De aceea le d?du explica?ia pe care aceia p?reau s-o a?tepte. ?De altfel ?l ?tiu pe acest tan?r demult. De cand era doar un pu?tan de-o ?chioap?. Mi-a fost dat s?-l salvez atunci. Pe el, pe Yellen ?i pe p?rin?ii lor. Dar, de?i n-am ?n?eles atunci de ce am fost trimis ?ntr-acolo ?n acea zi, am ?n?eles nu demult: soarta ?mi ?ndreptase pa?ii acolo ca s? salvez sufletul pereche al Samayei.”
?n cele din urm? ?ns? privi iar la Nathaniel cand acela se ridic? de pe roc? ?i se ?ndrept? spre lac. ?i, surazand, Dike ?opti, ?V? binecuvantez, dragii mei! M?car voi ar trebui s? ?ti?i ce-i dragostea. Nu-i a?a, m?i Shinar m?i?” ??i ?ntreb? el calul, cand acela ??i lipi botul de capul lui. Pan? la urm? Shinar ?tia ce face. La fel cum ?tia cel mai bine ce era ?n sufletul Titanului.
***
Amurgul se l?sa cu repeziciune peste ?mprejurimi. Chiar ?i a?a asta nu era de speriat. Din contr?: p?rea c? ?ndeamn? la iubire, la a fi singuri, la te ?ine de man? sau a fura o s?rutare de pe buzele celui sau celei care ?i-a furat inima.
?i, de?i gandeau la fel, Nathaniel ?i Samaya preferar? s? se concentreze pe alte lucruri. Precum acela de-ai revela trecutul lui Nathaniel ?i ai da r?spuns la anumite ?ntreb?ri care nu-i d?deau pace s? respire liber.
Astfel, odihnindu-?i palma pe pieptul lui, ?n timp ce se priveau ?n ochi, Samaya ?l ?ntreb? ?n ?oapt?, ?E?ti sigur?”
?Nu, dac? sincer. Dar cred totu?i c? Titanul Island are dreptate, c? de nu aflu azi aceste r?spunsuri voi regreta mai apoi.”
Cuvintele lui o f?cur? ?ns? pe Samaya s? zambeasc? trist. Apoi murmur?, ?Dac? asta ??i dore?ti, a?a s? fie. ??i voi ar?ta acel trecut ce-?i poate r?spunde la ?ntreb?ri. Chiar dac? nu-s atat de sigur? c-o s? te fac? s? fii mai lini?tit.” Dup? aceea ?nchise ochii ?i ?ncepu a ?opti cuvinte stranii. Dar, chiar dac? erau ne?n?elese cele spuse de tan?r?, Nathaniel era atat de calm. Avea ?ncredere ?n ea ?i i se ?ncredin?ase cu trup ?i suflet.
Samaya ?ns? nu murmurase doar de dragul de a o face. Ale ei cuvinte erau parte dintr-o vraj?, una care ridic? apele ?i form? oglinzi de jur ?mprejurul lor. Oglinzi care de altfel reflectau atat de bine splendoarea acelui apus ?i cerul c?r?miziu.
Nathaniel ?ns? nu v?zu nimic reflectat pe acele oglinzi. El se sim?ea ca ?n trans?, auzind atat de clar ale tinerei ?oapte. Apoi, atat de brusc, se cufund? ?n ape ?i se afund? tot mai mult ?i mai mult. Astfel, fiind deja ?n adancuri, se l?s? prad? curen?ilor de ap?, fiind convins c?-l vor ajuta s? ating? fundul acelui lac ?n cele din urm?.
R?ceala apei ?ns? ?l f?cu s? se cutremure dintr-o dat?. Apoi ??i aminti momentul cand aproape c? se ?necase, copil fiind. De aceea deschise ochii ?i privi speriat ?n jur. Dar… nu v?zu decat ?ntunericul de jur ?mprejur.
Ce-l mir? ?ns? enorm fu faptul c?, atingandu-?i pieptul cu palma, sim?ind o ap?sare pe suflet, ?n?elese c? era din nou mic. Mai ales palmele. De aceea ?i le ?i atinse cu ?nfrigurare, c?ci nu putea ?n?elege defel cum putea fi el mic.
Dintr-o dat? ?ns? ?n?elese ce se ?ntampla, ?Soarta ?mi d? ?ansa s?-mi ?nfrunt trecutul. La fel ?i fricile. De aceea m-a adus din nou ?n trecut, pe cand eram mic copil. ?i cat? dreptate are: m-am temut atat de mult de aceste adancuri reci, de smoal?.”
De altfel nu exagera deloc gandind asta, c?ci dup? acel incident, dup? ce aproape c? se ?necase, preferase s? stea cat mai departe de ape. Dar, cand o v?zuse atunci pe Samaya, pe cale s? cad? prad? mistre?ului s?lbatic, uit? de sine ?i de a lui team?, ?i se arunc? cu tot cu ea ?n ap?.
Dup? acea zi ?ns? temerile lui revenir?. La fel se ?ntoarser? la el ?i co?marurile. De aceea avea somnul agitat ?i vedea mereu ?n vis o mare Clepsidr? luminat?. Dar, cand ?ncerca s-o ating?, mereu acea Clepsidr? disp?rea, iar el se trezea din somn. ?i de fiecare dat? era atat de speriat. Dar, de?i ?ntreb? de b?tranii neamului ce s? ?nsemne o Clepsidr? ca aceea v?zut? ?n vis, nimeni nu-i putuse da un r?spuns clar.
?n acele clipe ?ns?, Nathaniel-copilul, cu ?n?elepciunea maturului, ?n?elese c? acelea erau mai mult decat vise. ?i nu gre?ea, c?ci, cat de curand, auzi tic?itul puternic al unui ceas ?n acele ape ?i la fel sim?i ?n piept roti?ele ceasornicului mi?candu-se cu repeziciune.
Auzi apoi un gong. Dup? asta ?nc? unul ?i ?nc? unul. ?i, dup? ce acel ceas b?tu de dou?sprezece ori, v?zu o lumin? orbitoare ?n fa?a lui. Asta-l f?cu la ?nceput s? ?nchid? ochii. Apoi, cand se putu controla pe sine, privi cu mare aten?ie ?ntr-acolo ?i-?i aminti ce se ?ntamplase ?n acea zi cand c?zuse ?n ap?. Chiar ?i a?a ??i d?du seama c? de data aceea era ceva diferit, c?ci mai ?ntai lumina se v?zuse venind dintr-o cr?p?tur?. Apoi, dup? ce cr?p?tura se l?rgi, v?zu iar acea imens? Clepsidr? de aur. O v?zu ?ns? conturandu-?i mai ?ntai partea de jos, apoi partea de sus ?i dup? aceea mijlocul.
Ceva era ?ns? ciudat la ea. Nu putea ?n?elege ?ns? ce. Abia ?ntr-un tarziu v?zu c? acea Clepsidr? nu avea nisip a?a cum v?zuse el cand era mic. ?i… la fel nu v?zu nici ceasul cel mare. Cel pu?in la ?nceput, c?ci ?l v?zu ulterior. Doar c? acel Ceas n-avea ace.
?Dar… de ce?” Se ?ntreb? copilul cu vocea b?rbatului. ??i de ce aceast? imagine e atat de diferit? de cea v?zut? adesea ?n vis?”
?Pentru c? ce-ai v?zut atunci, copil fiind, ?i apoi ?n vis e realitatea Timpului trecut, a Vremurilor de alt?dat?.” Iar vocea lui Jar, auzit? de undeva din fa??, ?l f?cu pe tan?r curios. Astfel, privind ?int? la Clepsidr?, v?zu c? Samaya se afla ?n interiorul ei.
?l mir? ?ns? ?i mai mult s? vad? c? ea n-ar?ta speriat? deloc. Din contr?: p?rea c? se afl? ?n Borcanul propriului destin. La fel ar?ta diferit de acea Samaya, care-l vr?jise nu demult, ca s?-?i vad? trecutul: aceasta avea p?r alb ?i lung, iar hainele purtate de ea erau ceva nemaiv?zut, acelea?i pe care doar Jar le purta: aurite ?i cu diverse broderii pe ele. Dar, cum nu era sigur de ce vede, Nathaniel ?ntreb?, ?Samaya, e?ti tu?”
Jar rase ?ns?. Apoi ?i spuse, ?Ai ?i n-ai dreptate, tinere, c?ci cea pe care o vezi e ?ntr-adev?r Samaya, cea care poate atinge ?i controla Timpul ?i Clepsidra lui de-i necesar. Dar, ?n acela?i timp, sunt ?i eu, Jar, cel ce tr?ie?te ?n ea.”
?Totu?i e confuz,” r?spunse copilul de data asta. Apoi ?ntreb? inocent, ?La fel cum mi se pare straniu c? aud roti?ele unui ceas mi?candu-se ?n interiorul meu. Iar tu cred c? ?tii de ce.”
??i ai dreptate acum. E din cauza c? tu e?ti Jum?tatea Clepsidrei. Al ei mecanism de altfel, cel ce-o poate mi?ca ?i-o poate face s? func?ioneze iar. La fel st? ?n puterea ta s? faci nisipul ei s? apar? iar ?n interiorul acestei Clepsidre, c?ci, acum 13 ani, cand tu ai c?zut ?n ap? ?i Samaya a ?nceput s? vorbeasc?, nisipul a disp?rut, iar Clepsidra a devenit inutil? pentru lume.”
?Dar de ce? Nu ?n?eleg.”
?Pentru c? atunci s-au unit trei puteri: cea a lupilor, cea a vulpilor, ?i cea a oamenilor. Cu alte cuvinte: s-a unit for?a ?ntunericului cu for?a Luminii, iar tu ai fost Grani?a dintre ele - puterea oamenilor ?i cei ce Balanseaz? adev?rul ?i minciuna.”
?Dar…”
?…cum po?i face din nou nisipul s? curg??”
?Da… c?ci nu cred c? Samaya sau restul celor implica?i ?n acest r?zboi ?tiu r?spuns la aceast? ?ntrebare.”
Jar rase iar. ?De altfel nimeni nu ?tie r?spunsul la aceast? ?ntrebare, tinere. Nici m?car eu, gardianul Balan?ei Vremii - Jar. Dar exist? cineva care ?tie acel r?spuns - e Balan?a. Ea ?ns? n-o s? spun? nim?nui. Nu pan? nu a fi g?sit? ?i restaurat?. Apoi, dup? ce aceast? Clepsidr? va fi ?i ea ref?cut? din ruine, Timpul va curge iar ?n ritmul lui. Atunci vei ?n?elege ?i tu care a fost adev?ratul t?u rol pe p?mant.”
?n cele din urm? b?iatul auzi vocea lui Jar atat de ?ndep?rtat?. ?i, sim?indu-?i pleoapele atat de grele, ?nchise ochii. ?i redeschise iar cand sim?i mana cuiva apucandu-l de haine ?i tr?gandu-l la suprafa??. A cui man? o v?zu ?ns? nu ?n?elese clar, c?ci i se p?ruse la ?nceput c?-i mana Samayei. Putea fi ?ns? mana oricui, c?ci…
L?s? s?-i scape ?ns? un oftat dureros din piept cand aerul ?i p?trunse iar adanc ?n pl?mani. Apoi el privi ?n jur ?i v?zu uimit c? de jur ?mprejurul lor nu se mai vedeau oglinzi ?i c? soarele aproape c? disp?ruse la orizont. Doar cateva raze ro?ietice se mai vedeau ?n dep?rtare.
Cel uimi ?ns? ?i mai mult fu s? vad? c? avea p?rul ?i hainele ude. De parc? ar fi fost cu adev?rat sub ape. De aceea privi la Samaya, care-i spuse cat de curand, ??i ai dreptate. Ai fost sub ap?. ?n forma copilului. Dar, de?i te-ai putut ?ntoarce ?n timp doar sub forma copilului, mintea adultului a aflat adev?rul.”
?Dar… cum ai reu?it asta? Credeam c? puterile tale nu sunt atat de mari ?ncat…”
Samaya surase ?ns?. ?N-am fost doar eu. M-a ajutat ?i Jar, Spiritul Balan?ei Timpului pe care l-ai v?zut ?n ap?. De altfel eu sunt forma lui uman?. De aceea am puterea s? opresc Timpul. ?i am putut face asta pentru c? am atins al Ceasornicului Mecanism, cel ascuns ?n tine de altfel. Astfel eu te-am trimis ?n ap?, iar Jar ?i-a dat r?spunsuri.”
?Totu?i… el n-a reu?it s?-mi spun? despre Ceasornic ?i de ce eu am fost ales, c?ci…” T?cu ?ns? cand auzi iar ?n urechi, atat de clar de altfel, ?Pentru c? tu e?ti Jum?tatea Clepsidrei.” De aceea ?i murmur? Nathaniel ?n cele din urm?, extrem de confuz, ?Nu poate fi!”
?Ce anume?”
?Nu ?tiu. Dar vom afla curand.” ?i, strangand-o ?n bra?e, o s?rut? prelung. Dar, chiar dac? ac?iunea tan?rului o uimi nespus, Samaya nu se opuse. De altfel nici nu se putea opune, c?ci din acea zi, de cand puterea ei ac?ionase asupra mecanismului Ceasului Vremii, ei doi devenir? unul. De aceea, dup? cum dou? suflete-gemene nu se pot ur? ?i nici tr?i unul f?r? altul, nici Samaya nu se putu opune destinului. Mai ales s?rutului, care-o f?cea s? tresar?. ?i, pentru prima oar?, sim?i atat de clar c? tr?ie?te. ?n bra?ele iubirii de altfel.

