La ?nceput se auzi doar lini?tea ?n imensa grot? ce servea drept cas? lui Ahi, pe Muntele Fricii. La fel era calm ?i nici ?uieratul vantului nu se auzea m?car la intrarea ?n grot?, de parc? acea lini?te ?i lumina oarb? a nop?ii, str?puns? doar de cateva tor?e aprinse ?i prinse de pere?ii muntelui, ar fi ?ncercat s? prelungeasc? zarea ?i s? fac? ?i mai periculos ?i mai abrupt ?i a?a ?ngustul spa?iu dintre peretele grotei ?i cel al abisului ce se c?sca ?nfrico??tor la ca?iva zeci de metri ?n fa??.

  Apoi se auzi un u?or bolmojit, de parc? cineva ar fi uitat ?ntru totul cuvintele, dar avea o imens? dorin?? ?n suflet de a spune celorlal?i ce simte ?i, ?nso?ind acele cuvinte rostite aiurea ?i ne?n?elese, o cea?? dens? ce cuprinse ?ntregul crater al pr?pastiei din fa?? se ridic? la ?nceput ?ncet spre suprafa?a p?mantului, ca atunci cand mai r?maser? doar vreo 10-15 metri s? r?bufneasc? brusc de parc? ar fi fost un gheizer ?i astfel s? cuprind? ?ntregul munte ?ntr-o umed? ?i alb? ?mbr??i?are, vrand parc? s?-i dea alinare.

  ?i se scurser? astfel minute bune, timp ?n care cea?a se perinda pe deasupra p?mantului de parc? ar fi fost norii pe cer gr?bindu-se undeva ?i fiind alunga?i din urm? de ?fichiul ascu?it al biciului vantului. ?i, de parc? ?ns??i vraja cuvintelor l-ar fi chemat acolo, ?ncepu s? bat? un vant rece, dispersand cea?a l?ptoas? pe alocuri doar ?i trupul Anayei se v?zu destul de bine, de la spate, ?n timp ce varful picioarelor ei st?tea chiar pe marginea pr?pastiei.

  Avea ochii ?nchi?i, mainile ?ntinse lateral, iar fa?a ei era atat de alb? de parc? dat? cu var ?i la fel color? cea?a ?i al ei p?r ?ntr-un alb nea.

  Apoi vantul se m-ai ogoi, iar asta se v?zu ?n mi?carea u?oar? a p?rului Anayei care flutura pe lang? corp, ?n timp ce ea-?i continu? vraja, iar cand deschise ai ei ochi, negri ca abisul ?n fa?a c?ruia se ?nchina, cea?a din fa?a ei se despic? de parc? un cu?it cat toate zilele ar fi t?iat-o. Apoi se auzi cum ceva crap? asurzitor ?i locul despicat u?or la ?nceput se ?ntinse tot mai mult ?i mai mult ?n zare ?n timp ce panza alb? a ce?ii cr?pa tot mai mult ?i mai mult, iar cand cr?p?tura se s?tur? ?n sfar?it s? asurzeasc? valea, la cap?tul ei se z?ri un imens teren, f?r? pic de via?? pe el, uscat ?i cr?pat pretutindeni, c?ci ploile pe acolo nu se ab?teau deloc, de parc? s-ar fi temut.

  Peste tot unde-?i arunca-i ochii pe acel loc nu se vedea nici urm? de suflet, iar p?mantul ro?u-c?r?miziu ?ncepu s? fie b?tut de vanturile n?prasnice care-?i f?ceau de cap prin acele ?inuturi, considerate fiind Poarta Lumii de Apoi.

  ?i acel vant, m?turand totul ?n cale ?i ridicand praful ro?u ?n sus, formand cu el o cea?? dens?, de foc, era cel de care se temeau chiar ?i titanii ?i pe care Boor ?l numise odat? Kkā??u sau Vantul Pustiurilor.

  ??i iat? c? ne vedem ?n sfar?it fa?? ?n fa??, Kkā??u,” murmur? ?ncet Anaya, privind ?int? spre acele locuri, dar drept r?spuns auzi doar un ras pi?ig?iat ?i batjocoritor, venind din acea cea??. ?Da, ?tiu, ?i-i par?iv pe suflet s?-mi vezi chipul ?nc? odat?, dar vei fi nevoit, c?ci de mult te caut,” mai spuse b?trana ?i, dup? ce ?ncepu s? absoarb? cea?a l?ptoas? din jurul ei, se mi?c? parc? prin aer, tot mai mult ?i mai mult, spre acel t?ram al groazei v?zut ?n fa?a ei.

  ?Fii binevenit? pe T?ramul Mor?ii!” ?i spuse Anayei vocea unui b?rbat, cand ale ei t?lpi c?lcar? totu?i pe acel p?mant ro?u, dar nu era nici urm? de bun?tate ?n acea voce b?rb?teasc?. Din contr? era aspr?, tun?toare, cu multe vibra?ii r?ut?cioase sim?ite ?n ea ?i, de asemenea, se putea ?n?elege din modul ?n care rostise acele cuvinte c? era cat se poate de capabil s? rup? pe cineva ?n buc??i doar de dragul distrac?iei.

  Anaya zambi ?iret, privind ?int? spre acel nor dens de cea?? ro?ie din fa?a ei. ?A?a o fi, dar… nu prea v?d eu s? fii ospitalier la ale tale. Altfel, te-ai fi ar?tat mie, m?car ?i de dragul de a m? ?nsp?imanta.”

  Un alt ras ascu?it se auzi str?b?tand zarea. ?Dac? zici ?i-?i pofte?te inima,” spuse Kkā??u ?i cea?a ?ncepu s? vibreze puternic. Dup? cateva clipe de a?teptare, trupul imens al lui Kkā??u se v?zu apropiindu-se prin cea??: era la fel de ?nalt precum erau uria?ii lui Shiman, cu t?lpi late care l?sau urme adanci ?n praful z?rii ?i la fel de late-i erau ?i palmele care se b?l?b?neau pe lang? trup, ?n timp ce mainile lui imense se mi?cau rapid, ajutandu-l s? se deplaseze ?n fa??. Apoi erau ai lui ochi: de un ro?u aprins, de parc? focul ve?nic ar fi ars ?n ei, iar acea valv?taie din ei putea ame?i pe oricine i-ar fi privit ?int? minute ?n ?ir.

  Ar?ta la chip ca orice om normal, numai c? ?n propor?ii mai mari, conforme trupului s?u. Chel ?ns?-i era capul, iar urechile mari ?i deformate la palnie ar?tau de parc? ar fi fost mu?cate ?ncontinuu de col?ii cuiva sau de un bici ce t?ia ca lama cu?itelor ?n carne vie, dar… nu era nici urm? de ran? proasp?t? pe ele.

  ?n mana dreapt? se vedea un mare bici din piele neagr? cu care Kkā??u obi?nuia s? goneasc? ai s?-i cerberi de foc care ?i aduceau de fapt pr?p?dul vanturilor ?n acele ?inuturi.

  Fiind la doar ca?iva metri de Anaya, Kkā??u se opri ?i, aplecandu-se u?or de spate, se uit? atent la ea, ranjind. ?Nu…cum e s?-mi vezi chipul?”

  ?Ca ?i cum am nimerit ?n iad ?i m-am ?ntalnit cu ?ns??i Maranam. Dar… s? zicem c? tu m?car ai un vino-ncoace. Oricum… nu era un compliment, dac? ceva.”

  ?Atunci? Cu ce ocazie pe la noi ?i… de ce a-i vrut s? m? vezi cu atata urgen???”

  Anaya lu? o min? serioas?, privind calm? spre Kkā??u, f?r? team? sau emo?ii de vreun anumit fel. Abia dup? secunde bune de analizat a lui fa??, Anaya murmur?: ?Maranam. Cand se vor deschide acele por?i eliberandu-l pe p?mant?”

  Kkā??u tu?i u?or ?i-?i drese glasul. Dup? care se ?ndrept? de ?ale ?i privi zarea ro?ie din spatele Anayei. Pe fa?a lui ?ns? se citea ?ngrijorarea, c?ci ?i el, ca ?i ceilal?i titani, nu-?i doreau de fel ca acele por?i s? fie deschise, dar la fel de bine ?tia c? nu-i st? ?n fire s? se ?mpotriveasc? sor?ii. ?Kkā??u?” ?l strig? b?trana, dar r?spuns nu primi pentru alte cateva minute.

  ?Nu ?tiu, b?tran? vr?jitoare a vulpilor lui Inmar. ?i probabil nimeni nu ?tie timpul exact. ?ns?… va fi curand, c?ci… ?i simt respira?ia rece ca ghea?a suflandu-mi ?n spate ?i nop?ile aud acel zgomot asurzitor de copite, lovind cu putere podeaua lumii de dincolo. ?ns?… nu pot face nimic s? ?mpiedic asta. ?i tu ?tii la fel de bine ca mine c?-s neputincios ?n fa?a ei, la fel ca ori?icare alt? fiin?? de pe p?mant sau din Cosmos.”

  ??tiu… de aceea ?i te-am chemat. S?-?i propun un pact.”

  ?Pact? Ce fel de pact?” murmur? Kkā??u ?ncurcat ?i privi ?int? la b?trana vulpe care lu? brusc acea form? ro?cat? ?i p??i spre el.

  ?S? ne unim ?n aceast? lupt?, Kkā??u: oameni, titani, magi, vanturi ?i alte viet??i ce nu vor s? slujeasc? pe veci mor?ii.”

  ?Dar ceea ce propui e un imposibil, Anaya. Cum poate vantul ?i apa s? stea al?turi ?n lupt??” rosti Kkā??u cu voce tun?toare ?i se ?ntoarse ?ncet spre dreapta, petrecand cu ochii vulpea care trecu pe lang? el ?i se avant? tot mai mult ?i mai mult ?n norul gros de cea?? ro?ie din spatele lui.

  ?Pentru toate e nevoie de sacrificiu,” se auzi vocea Anayei, dar al ei trup nu se vedea, fiind acoperit complet de norul de praf ?i cea??.

  Kkā??u oft?. Apoi trase adanc aer ?n piept ?i porni ?n urma vulpii, f?r? a rosti un cuvant m?car. Dar, cu fiecare pas pe care-l d?dea, zarea din fa?a lui devenea tot mai clar? ?i mai clar?, reveland de-o parte ?i de alta a drumului pe care el c?lca cerberii fioro?i care-i serveau de ?nso?itori ?i slujitori.

  Ale cerberilor boturi c?scate revelau din?i ascu?i?i din care se prelingea u?or saliva, ?n timp ce ochii lor de foc sc?p?rau n?prasnic ?n zarea acelei lumi de foc. Dar…niciunul nu f?cu niciun pas spre al lor st?pan ?i nici nu se mi?c? de fel, de parc? ar fi fost statui. ?ns? erau vii, c?ci se auzea maraitul ie?ind din al lor gatlej, precum se auzea ?i respira?ia lor ?uier?toare.

  ?Calm, b?ie?i, calm!” le spuse Kkā??u ?mp?ciuitor. ?E aici cu voia mea. V? pute?i retrage!” d?du Kkā??u ordinul, pe un ton jos ?i cerberii plecar? u?or capetele la ?nceput, ca mai apoi s? se retrag? ?n spate, tot mai mult ?i mai mult, pan? ale lor trupuri fur? ?nv?luite ?n misterul de foc al acelor ?inuturi.

  Privind ?n fa?? spre cea?a care se d?dea la o parte din calea lui, Kkā??u o v?zu pe Anaya stand a?ezat? pe coad?, la marginea unei imense pr?p?stii ?i privind ?n fa??, la ceva nev?zut. Apoi, dup? minute bune de stat a?a, fiecare din cei doi privind la a lor ?int?, Kkā??u se apropie de Anaya ?i privi ?n aceea?i direc?ie ca ?i ea, dar nu v?zu nimic altceva decat fl?c?rile imense care mancau vidul abisului ce se c?sca ?n fa?a lor, iar pe deasupra fl?c?rilor pluteau nori den?i de fum negru-cenu?iu.

  ?E acolo!” murmur? Anaya ?n cele din urm?.

  ?Cine?” ?ntreb? Kkā??u ?n ?oapt? ?i privi uimit spre ea.

  ?Trimisul lui Maranam pe p?mant ?i cel care va lupta cel mai mult pe lumea asta pentru a deschide acele por?i.”

  Kkā??u ?ns? nu spuse nimic, c?ci se sim?ea ?ncurcat ?i… pentru prima dat? nu m-ai era sigur de nimic. Apoi, decise s? fac? pu?in? lumin?: sufl? mai ?ntai puternic aer fierbinte din a lui gur?… aer care str?b?tu zarea din fa?a lui cu puterea gandului, dar nimic nu se ?ntampl? pan? cand Kkā??u nu apuc? strans coada biciului ?i nu lovi de ?ase ori cu al lui varf ascu?it p?mantul din dreapta lui. Abia atunci aerul din fa?? se limpezi ?i ei abia putur? z?ri ?n dep?rtare ceva negru ?i imens conturandu-se.

  Ar?ta de parc? era un mal abrupt de p?mant: al unui munte sau al unei alte pr?p?stii, ?ns? dup? forma mult prea dreapt?, vertical? ?i oarecum neted? se putea u?or de ?n?eles c? era mai mult decat un perete construit de fenomene naturale. Apoi, cand aerul deveni mai rar, se v?zu c? ?n fa?a lor, pe km ?ntregi, se ?ntindea un imens zid negru, cl?dit din c?r?mizi mari, perfect t?iate ?n piatr?, iar la fiecare cateva sute de metri se vedeau coloane imense, ridicandu-se pan? la cer.

  ?T?ramul Lumii de dincolo se afl? ?n spatele acelui zid,” murmur? Kkā??u ?i, pentru prima dat? ?n via?a lui, se ?nfior?.

  ?A?a e, Kkā??u. A?a e. ?i de?i n-am v?zut nicicand ce se afl? dincolo de acel zid, nici nu-s tentat? s? aflu ce e, chiar de nu-s decat o fantom? ?i fantomelor li-i dat s? colinde oriunde-?i doresc.”

  ?Vrei s? spui c? niciuna dintre fantome n-a trecut de acel prag?” ?ntreb? Kkā??u mirat ?i v?zu cu uimire cum Anaya cl?tina u?or din cap c? nu.

  ?Cel pu?in niciuna dintre cele cu care mi-a fost dat s? schimb o vorb?. ?ns?… toate pan? la urm? mi-au spus c? nu-s dornice s? treac? dincolo ?i s? afle secretul ascuns de milenii chiar ?i titanilor. Dar… se pare c? ne va fi dat tuturor s?-l ?nfrunt?m… cel pu?in pe al lui st?pan, iar pentru asta va trebui s?-i spunem mul?umesc lui Eris ?i haitei ei de nebuni.”

  ?Nu… da, interesante vremuri tr?im,” murmur? Kkā??u, sc?rpinandu-se ?n cap, iar pe fa?a lui se citi ?ncurcarea.

  ?A?tept r?spuns de la tine, m?rite vant Kkā??u, c?ci de?i e?ti tu de temut pentru oameni ?i pentru titani a ta inim? totu?i nu tanje?te dup? lumea lui Maranam. A?a c?… fii ?n?elept ?i lupt? de partea noastr? ori totul va fi distrus ?n jur. Chiar ?i al t?u t?ram,” ?i vulpea se ridic? de jos, ?i ?ntoarse spatele ?i porni pe drumul ?napoi spre a ei lume. Dup? ca?iva metri de mers, vulpea lu? iar??i trupul Anayei care fu rapid ascuns de norul ro?u de praf ce?os.

  Kkā??u ??i ?ntoarse apoi capul spre zidul lui Maranam ?i privi ?int? la figura mic? ?i neagr? ce se contura pe cel?lalt mal, dar… oricat nu s-ar fi str?duit s? vad? cine e acela… g?si imposibil de aflat.

  ***

  R?cnetul lui Ahi str?punse lini?tea grotei sale ?i a sa nebunie arunc? de perete tot ce ?ntalni ?n cale: c?r?i vechi, papirusuri, statuete, felurite Palantire, sticlu?e cu diverse licori ?n ele ?i toate pan? la una se f?cur? praf ?i pulbere ?n contact cu p?mantul.

  Speriat? de acel strig?t, Inmar d?du buzna ?n ?nc?pere ?i privi cu uimire la acel dezastru l?sat ?n urm? de-al ei frate. ?Ahi!” murmur? Inmar speriat?. ?Ce se ?ntampl??”

  ?Blestema?i s? fie to?i cei ce ?i-au dorit vreodat? de la via?? mai mult decat au putut avea, c?ci pentru ale lor scopuri sunt gata s? distrug? sufletele celor c?rora le-au dat un rost ?n aceast? lume,” ?i un alt val al nebuniei sale se r?spandi ?n jur: fl?c?ri care aprinser? mici focuri pretutindeni.

  ?Nimic nu ca?tigi cu v?rsarea nebuniei pe lucruri f?r? valoare,” se auzi vocea Anayei care p?trunse ?i ea ?n camer?, privind ?int? spre Ahi care-o privea ?nnebunit, c?ci b?trana vulpe ?ndr?znise s?-i ?ncalce porunca ?i intrase ?n al lui sacru sanctuar.

  This text was taken from Royal Road. Help the author by reading the original version there.

  Surprinzandu-i privirea, Anaya surase. ?Nu-i timp pentru orgolii, m?rite Mago. E timpul s? lu?m decizii importante ?i s?-i salv?m pe ai no?tri.”

  ?S?-i salv?m pe ai no?tri? Te referi la Mayar?” ?ntreb? Inmar ?i b?trana d?du din cap c? da.

  ?Vrei s? spui c? ai g?sit r?spunsul la cum s-o aducem ?napoi ?n lumea celor vii?” marai Ahi cuvintele. ?R?spunsuri pe care eu nu le-am g?sit nic?ieri printre ?nscrisurile mele, pe care le strang de sute de ani?”

  ?La ce servesc ?nscrisurile, dac? lipse?te experien?a?” murmur? Anaya calm. ?Acum avem nevoie s? ac?ion?m, nu s? c?ut?m solu?ii ?n c?r?i ?i licori magice. Pentru asta… am mers de l-am ?ntalnit pe Kkā??u.”

  Inmar se cutremur?, c?ci de?i nu-l ?ntalnise niciodat? aflase de la al?ii cat de crancen poate fi st?panul Vanturilor Pustiurilor. Ahi ?ns? st?tu calm ?i privi cu interes la b?trana vulpe. ?Continu?!” spuse el ?n cele din urm?.

  ??mpreun? cu Kkā??u am v?zut acel imens perete de c?r?mid? neagr? ce desparte lumea noastr? de cea de dincolo ?i… acolo, pe cel?lalt mal, se afla un suflet ?ntunecat, pandind a noastr? lume.

  ?Mayar?” ?ntreb? Inmar ?n ?oapt?.

  ?Un mesager!” veni r?spunsul lui Ahi.

  ?A?a e ?i, de?i nu i-am v?zut fa?a, sunt sigur? c? are de-a face cu ai t?i p?rin?i, Ahi ?i cu… cea numit? Eris. Ei vor lupta de partea lui Maranam ?n marea lupt? ce vine. De aceea noi trebuie s? ne al?tur?m Rophionilor ?i oamenilor de vrem s? supravie?uim. Acela?i pact i l-am propus ?i lui Kkā??u.”

  ?Anaya, e?ti nebun?? Ce fel de pact vrei tu s?… nu ?tii c? Ahi… frate nu trebuie s?… nu te ?nfuria c?…” se tot balbai Inmar ?nsp?imantat?, a?teptandu-se la orice reac?ie violent? din partea fratelui. Dar Ahi era extrem de calm. Mult prea calm dup? p?rea Anayei ?ns??i, care st?tea ?n acela?i loc, nu departe de intrare, ?i-l privea calm? ?i ?int?.

  ?Frate?!”

  Abia acum Ahi privi spre Inmar care tremura de altfel ca varga, dar ai lui ochi nu reflectar? furie, ci nori de ganduri ab?tu?i asupra sa. ?Ce propui, Anaya?” ?ntreb? el ?n cele din urm?. ?Cum putem s-o scoatem pe Mayar de acolo, totu?i?”

  ?La fel cum ai aflat de-al ei mare secret, ?n urm? cu 13 ani, cand ai p?truns ?n a ei lume. E timpul s? rupem acele panze de p?ianjen, iar contra la a?a ceva poate lupta doar dragostea de mam?. A?a c?… ??i cer doar s? ai ?ncredere ?n mine ?i… s? m? urmezi,” spuse Anaya cu voce calm? ?i p?r?si ?nc?perea.

  Inmar st?tu ca ?n?epenit?, locului, privind ?int? spre Ahi care nu se urni ?i el din loc. Abia dup? ce Ahi p?r?si ?nc?perea ?n urma Anayei, Inmar ??i permise luxul s? respire cu tot pieptul ?i s?-i urmeze.

  ***

  ?Mayar! Mayar, tu-mi auzi ?oapta?” se auzi vocea Morenei plutind u?or ?n ?ntreaga p?dure ?i p?trunzand apoi ?n scorbura ?n care Mayar continua s? se ascund?, stand cu genunchii stran?i la gur? ?i tremurand ca varga, ?n timp ce ochii ei sp?l?ci?i ?i lipsi?i de lumin? priveau ?int? la petele negre de pe lama pumnalului aruncat pe podeaua de lemn.

  ?Haide, copila mea! Ascult?-mi vocea ?i arat?-te!” ?opti iar??i vocea femeii care r?suna atat de dulce ?n lini?tea p?durii, de pan? ?i copacii lipsi?i de via?? ?ncepur? s? fream?te ?i, pe scoar?a lor, ap?rur? ochi care priveau curio?i lumea din jur.

  Apoi urm? iar??i lini?tea abisal?, de pan? ?i mi?carea u?oar? a panzelor de p?ianjen ?ncremeni, iar ?ns??i p?ianjenii negri care se z?reau pe alocuri, prin?i de lipiciul propriei case, st?tur? ?n?epeni?i de parc? atin?i de-o vraj?.

  Cand tot acest farmec s?lbatic nu p?ru nimic altceva decat o imagine pictat? pe un imens tablou, un Portal Magic, negru se deschise la ca?iva zeci de metri ?n fa?a scorburii ?i, prin el, intrar? ?n acea lume Ahi, b?trana Anaya ?i Morena.

  ?Fi?i cu ochii ?n patru!” le ?opti Ahi celor dou? femei. ?De?i pare lini?tit ?i c? niciun pericol nu pande?te ?n jur, nu putem fi siguri de asta, c?ci niciunul din noi nu ?tie de ce poate fi capabil? Mayar, mai ales sub influen?a pumnalului.”

  ?N-ai ?ncredere nici m?car ?n propria fiic?,” murmur? Morena cu dojan? ?i-?i scoase petica de panz? neagr? ce-i acoperise ochii, c?ci de?i Ahi era puternic, ?i putea trece pe muritori ?n alte lumi doar acoperindu-le ochii. ?Unde-i?” ?ntreb? Morena preocupat? ?i privi ?n jur, dar se mir? ?i mai mult s? vad? o alt? tan?r? ?n acea lume.

  V?zand mirarea de pe fa?a Morenei, Ahi privi ?n aceea?i direc?ie ca ?i ea ?i-o v?zu pe Anaya cea tan?r? ap?rand de dup? acela?i copac ?n scorbura c?ruia se ascundea Mayar. Acum ?ns? Anaya n-ar?ta deloc speriat?. Ba din contra, p??i ?ncrez?toare spre cei trei.

  Ajuns? la doar ca?iva pa?i de ei, privi cu aten?ie fe?ele fiec?ruia din ei, iar ochii tinerei se oprir? ?n sfar?it asupra ochilor b?tranei care, la fel ca ?i ea, o privea cu interes, dar nu-?i putea aduce aminte de unde-o cunoa?te.

  ?Cine sunte?i?” murmur? tan?ra Anaya.

  ?Dar tu?” ?i r?spunse cu o alt? ?ntrebare Ahi, c?ci de?i el o ajutase pe b?trana Anaya s? supravie?uiasc? cu mul?i ani ?n urm? el p?rea c? uitase cum ar?tase acea b?tran? ?n tinere?e. Deodat? ?ns? tres?ri, amintindu-?i momentul ?n care oamenii scoaser? trupul Anayei din ape ?i el ?i z?rise chipul. De aceea privi spre b?tran?, temandu-se c? ea-?i va aminti a ei via?? anterioar?, dar se temea degeaba, c?ci cele dou? p?r?i ale sufletului Anayei ??i puteau uni amintirile doar ?n fa?a Purgatoriului, dar ei erau atat de departe de acel loc. ?Gardianul!” murmur? iar??i Ahi ?i tan?ra d?du din cap.

  ?A?a e. Cel eliberat de blestemul unui Mago r?u e sortit s? aib? ?n grij? un suflet h?ituit de un alt Mago, iar acest suflet e acel copil care se ascunde ?n acea scorbur?.”

  ?Mago? Vrei s? spui c? Mayar va fi candva un Mago r?u?” murmur? Morena ?nsp?imantat?.

  ?Ea mereu a fost un Mago, ?ns? faptul c? ?mparte acela?i chip cu copila Rophionilor nu-i permite s?-?i foloseasc? la maxim puterile, precum nu ?i le poate folosi cealalt?. Ele sunt ca cele dou? fe?e ale unei monede: cand una este luminat?, cealalt? se ascunde ?n umbr? ?i viceversa. Doar ?mpreun? ??i pot folosi la maxim puterile ?i… nimeni nu ?tie de ce vor fi capabile s? s?var?easc? ?mpreun?,” r?spunse Anaya cea tan?r?.

  ?Pactul! Cel pe care l-ai propus lui Kkā??u,” ?opti Ahi ?i privi spre b?trana care zambea, dar al ei zambet nu era nici de satisfac?ie ?i nici r?ut?cios. Era pur ?i simplu zambetul unei fiin?e care a ?n?eles ?n cele din urm? c? lumea asta are atatea poteci ascunse ?i c? n-a fost nicicand capabil? s? le cunoasc? pe toate. ?Deci, e adev?rat? Doar pactul cu Rophionii ne poate salva pe to?i!”

  ?A?a e, Ahi. ?ntr-un r?zboi de supravie?uire unul trebuie s?-?i ?nghit? mandria, s?-?i calce pe inim? ?i s? lupte chiar ?i de partea du?manului, dac? ?ntr-adev?r vrea s? m-ai vad? soarele unei zile de maine,” ?opti b?trana.

  ?M? ?ndoiesc ?ns? c? ei vor accepta,” r?spunse Ahi pe un ton sarcastic.

  ?Vor accepta, c?ci de asta depinde soarta lumii ?ntregi,” murmur? Morena ?ncrez?toare. ?Tu n-ai de unde ?ti, Ahi, c?ci mereu ai fost atacatorul ?i nu cel ce lupta pentru ap?rare, ?ns? oamenii fac orice pentru supravie?uire… uneori-?i vand sufletul chiar ?i diavolului pentru a ob?ine asta. ?ns?… s? nu uit?m de ce suntem aici totu?i. Trebuie mai ?ntai s-o scoatem pe Mayar de aici, pe urm? ne vom gandi la restul.”

  ?Femeia are dreptate,” spuse tan?ra Anaya, zambind.

  ?Uita?i ?ns? de schimbul de vie?i,” spuse b?trana. ?Cand ?n joc e pumnalul Eftir Daudann, mereu e vorba de schimb de vie?i. Pentru a o scoate pe Mayar de aici, un alt suflet va trebui s? r?man? ?nchis ?n a ei lume.”

  ?De trebuie, voi r?mane eu, c?ci fiindu-i mam?…”

  ?Nu, Morena. Tocmai pentru c? e?ti mam? tu trebuie s?—i fii al?turi fetei. Pentru asta m? voi sacrifica eu. Oricum, am experien?? ?n a fi captiv?, c?ci atat de mult am fost ?nchis? ?n barlogul regelui Coallar c? nici nu m? m-ai tem s? m? ?nchid ?ntr-o alt? lume,” ?opti tan?ra Anaya.

  ?Ui?i ?ns? c? aceast? lume e diferit? de cea de afar?,” ?i spuse b?trana. ?Aceasta e o lume mancat? de frici, o lume ?n care temerile i-au forme din cele mai hidoase. E?ti sigur? c? vei face fa???”

  ?Da. Sunt sigur?, c?ci de nu va face cineva acest sacrificiu, atunci nu va m-ai exista o lume afar? la care s? ne ?ntoarcem. Mai bine aici, ?tiind c? afar? e bine, decat afar? ?tiind c? totul se va sfar?i” ?i tan?ra se d?du din calea Morenei, care se apropie ?n cele din urm? de scorbur?.

  Privind spre b?tran?, tan?ra Anaya-i zambi. ?Fie a?a cum ?i-ai dorit,” murmur? b?trana. ?Oricum ne vom ?ntalni candva cu to?ii la Poarta Purgatoriului, atunci cand totul se va sfar?i” ?i ambele-?i ?nclinar? u?or capul, salutandu-se.

  Apoi cele dou? privir? spre scorbur?, ?n fa?a c?reia Morena era a?ezat?, sprijinindu-?i spatele de copac ?i ?optind:

  ??tii, cand am aflat despre a ta venire, am fost trist? la ?nceput, c?ci nu eram sigur? c?-?i pot da o via?? mai bun? decat cea pe care-am avut-o eu. Dar, chiar ?i a?a, mi-am spus c? tu pentru mine vei fi raiul,” ?i Morena zambi, ?n timp ce se uita la bolta rotat? ?i bogat? ?n crengi uscate ale acelei p?duri. ?Apoi, cand am sim?it prima ta zvacnire ?n interiorul meu, mi-am zis - ah, cat de binecuvantat? e via?a ?i cat de puternic? e dorin?a acestui suflet de a tr?i de a str?b?tut lumi ?i idealuri pentru a ajunge din ?ndep?rtatul Aeon pe p?mant, ?i m-a g?sit anume pe mine pentru a-i fi mam?.”

  Aceste cuvinte o f?cur? pe Mayar s? se opreasc? din tremurat ?i nu era doar din cauza magiei cuvintelor, ci se datora mai mult faptului c? sim?ea dulcea vibra?ie a dragostei materne ?n vocea Morenei. Dar totu?i, nu se hot?r? s? se ?ncread? orbe?te ?i s? ias? de acolo. Ba din contr?: stranse mai cu putere genunchii la gur?, ?ncol?cindu-?i bra?ele ?n jurul lor, punandu-le una peste alta precum o cruce peste picioare, iar b?rbia ?i-o sprijini la ?nceput pe genunchi, ca mai apoi s?-?i ascund? ?ntreaga fa?? ?n spa?iul micu? dintre ei. Cu toate acestea ?ns? se calmase ?i o ciudat? lini?te puse st?panire pe ea, de parc? ar fi a?teptat acele ?oapte o via?? ?ntreag?.

  ??i totu?i, Mayar, oricat de mult nu ne-am dori s? tr?im, cu simpla dorin?? nu reu?im. E nevoie s? m-ai punem ?i de la noi, s? lupt?m pentru asta ?i s? ne ?nfrunt?m propriile temeri.”

  ?Pentru asta e nevoie s? nu fii singur,” auzi Morena glasul lui Mayar ?i-?i ciuli urechile, privind cu coada ochiului la ceea ce se ?ntampla ?n scorbur?, dar nimic nu se schimbase acolo: Mayar st?tea ?n aceea?i pozi?ie.

  ??i… pe cine ai vrea tu al?turi?”

  ?Nu ?tiu. Poate… nu ?tiu.”

  ?De ce?”

  ?Pentru c? n-am fost nicicand sigur? de nimic. Mereu au decis al?ii pentru mine. Chiar ?i faptul dac? m? voi na?te sau nu.”

  Morena tres?ri. ?De te vei na?te? De ce crezi asta?”

  ?Pentru c? am v?zut. Momentul cum am ap?rut pe lume ?i… ce a fost mai ?nainte de asta.”

  Fu randul lui Ahi s? tresar?. ??tie despre noaptea mea cu Morena?” se ?ntreb? el. ?Dar… cum e posibil?”

  De parc? i-ar fi citit gandurile, Mayar ?i r?spunse lui Ahi. ?Am p?truns ?n lumea ta, mam?. Am mers pe drumul gandurilor tale ascunse ?i… am v?zut ale tale amintiri, iar ghid mi-a fost parfumul de cedru.”

  ?Parfumul de cedru?” ?ntreb? Morena mirat?.

  ?Mmm, pentru c? parfumul de cedru miroase ca mama,” ?i fata stranse ?i mai tare bra?ele pe lang? trup. ??tii… mereu am sim?it c? ?mi amintesc de ceva special, dar niciodat? n-am ?tiut c? anume parfumul de cedru ?mi aducea aminte de tine.”

  ?Ai ?tiut atunci. Cine sunt eu. Din momentul ?n care ne-am v?zut ?n Poiana Ahilar-ului,” murmur? femeia.

  ?Mmm. Am ?tiut.”

  ??i… de ce n-ai spus nimic atunci?”

  ?Pentru c?… m-am temut c? astfel te voi pierde din nou. C? vei fugi afland ce sunt ?n realitate ?i c?… nu te voi m-ai vedea nicicand.”

  Ochii Morenei se umplur? de lacrimi, dar ea ?i le ?terse rapid, c?ci nu era nici locul, nici momentul potrivit pentru a deveni sentimental?.

  ?Acum ?n?elegi ce i-ai luat acestui copil?” ?l ?ntreb? b?trana Anaya pe Ahi, ?n ?oapt?.

  ?Eu n-am ?tiut c?-i ?n via??. Mie mi-au spus c? au murit. Cu mul?i ani ?n urm?.”

  Anaya surase. ?Ai ?tiut doar ce ai vrut s? vezi, b?trane Mago, c?ci de a-i fi vrut cu adev?rat s? ?tii de a lor soart?, le-ai fi c?utat pan?-n panzele albe.”

  Sim?i Ahi repro? ?n cuvintele b?tranei, dar nu spuse nimic, c?ci le meritase. ?i, chiar de ?n astfel de cazuri, l-ar fi pedepsit aspru pe cel ce ?ndr?znise s?-i citeasc? moral?, uneori f?candu-l s? pl?teasc? chiar cu via?a, Ahi nu f?cu nimic, c?ci ?tia ?i el c? nu era timpul de nebunii f?r? sens.

  ?Dormi, dormi, somn u?or, dragul mamei pui?or.

  C? mama va fi cu tine, ?i la r?u, dar ?i la bine.

  De vei fi copil cuminte, mama-?i va spune cuvinte,

  De pove?ti ademenitoare… ?i de lumi cu mult soare… ”

  Mayar surase. ?Cel pu?in asta-mi amintesc din ceea ce-mi cantai candva, copil fiind ?i cand ?nc? nu ?tiam cum se simte parfumul r?ului, parfumul sangelui, ?i gustul amar al ?nfrangerii.”

  ?De ce s? tr?ie?ti doar cu amintirile, cand po?i avea via?a din nou ?n maini?” ?ntreb? Morena ?i fata-?i ridic? brusc privirea ?i se uit? ?int? spre ie?irea din scorbur?, dar putu vedea doar um?rul Morenei, care continua a?ezat? lang? copac. Apoi, minute bune, nimic nu se auzi, dar respira?ia calm? a mamei ?i faptul c? al ei parfum ?i p?trundea adanc ?n suflet, o f?cur? pe Mayar s? se urneasc? din loc.

  La ?nceput ezit? ?i-?i lu? doar mainile de pe genunchi. Apoi se a?ez? ?n patru labe ?i merse ?ncet spre ie?ire. ?ns? se opri chiar ?n prag ?i privi ?nfrico?at? ?n jur, dar acum totul i se p?rea doar un tablou rupt dintr-un basm de co?mar, pe care-l visase vreodat?. ?Ce-i asta?” ?ntreb? Mayar ?n cele din urm?.

  ?Lumea ta. Cea pe care-ai construit-o din triste amintiri,” ?opti Morena, f?r? s-o priveasc?.

  ?Dar… de ce sunte?i voi aici? ?i… cum a-?i g?sit-o?” ?i-?i ?ntoarse fata capul spre mama ei, privind-o mirat?.

  Morena-i zambi blajin. Apoi ?i atinse fetei pieptul cu palma, ?n dreptul inimii, ?i ?opti: ?tu ne-ai chemat. Nu sim?i asta ?n b?t?ile inimii tale? Ele bat asemeni unui copil ?nsp?imantat care strig? cu ?ntreaga fiin?? dup? a lui mam?, c?ci numai ?n preajma ei poate fi calm ?i fericit.”

  ?Dar… eu nu simt nimic.”

  ?Cel ce nu simte nimic este al t?u intelect. ?n schimb simte a ta inim?, al t?u suflet ?i fiecare por al trupului t?u obosit. Vino aici ?i a?az?-?i capul ?n a mea poal?! Odihne?te-te pu?in ?i las?-te prad? vis?rii de copil ?i nu cea dictat? de mintea ta mult prea ?nsetat? de ca?tig ?n lupta vie?ii. Astfel vei vedea ce-nseamn? cu adev?rat s? tr?ie?ti via?a.”

  Mayar ezit? cateva clipe de s? asculte sau nu ?ndemnul mamei ei. ?n cele din urm? se trase mai aproape de ea, ??i culc? capul ?n a ei poal?, se culcu?i mai aproape de-al ei trup, ?nchise ochii ?i se l?s? prad? vis?rii, sim?ind atat de pl?cut mangaierile mainii Morenei pe al ei cap ?i degetele mamei ce-i r?sfirau ?ncet p?rul.

  Curand Mayar adormi, ?n dulcea leg?nare a lini?tii copilului g?sit? doar la pieptul mamei. ?i… ambele disp?rur? brusc ?n momentul ?n care lama pumnalului uitat ?n scorbur? lumin? ro?u ?i disp?ru ?i el odat? cu ele.

  ??i-am spus c? dragostea de mam? poate face minuni, Ahi, dar niciodat? nu m-ai crezut. Acum ?ns? sper c? ai ?n?eles asta,” ?i ?opti b?trana, f?candu-l pe Ahi s? surad? amar.

  ?S? mergem ?i noi!” spuse el, pe un ton poruncitor ?i fu primul care trecu prin Portal.

  B?trana Anaya f?cu ca?iva pa?i, urmandu-l. ?ns? se opri ?nainte s? treac? ?i ea prin portal ?i privi ?n urm?: tan?ra Anaya st?tea ?n scorbur?, ?n acela?i loc ?n care st?tuse Mayar, dar ar?ta atat de calm?, atat de ?mp?cat? cu a ei soart?: ?e u?or cand tr?ie?ti fricile altora, dar atat de greu cand trebuie s? faci fa?? celor proprii,” murmur? b?trana ?i trecu ?n cele din urm? prin portal, care se ?nchise ?n urma ei, producand o lumin? orbitoare ?n jur ?n momentul ?n care disp?ru.