home

search

CAPITOLUL 77: CĂLĂTORUL

  ?ngr?m?dindu-se buluc pe bolta cerului, norii negri, ?nc?rca?i de ploi grele ?i vant n?prasnic, se mi?cau cu repeziciune ?n ?nalturi, ?ndreptandu-se spre o ?int? sigur?: partea Nordic? a P?durii Kiago, prin care deciser? s? treac?, ?ndreptandu-se spre P?durea Rophion, Fenrir ?i restul.

  Privind spre acea ?mbulzire de nori din ?nalturi, Fenrir, care st?tuse a?ezat pe un bu?tean d?rmat la p?mant de furtuni, privi ?n zare, c?ci de?i p?durea era destul de deas? ?n acele locuri, de privirea ager? a lupului nu se ascundea nimic.

  Surprinzandu-i privirea, Arion privi ?i el ?ntr-acolo ?i se ?ngrijor? ?i el, f?candu-i ?i pe ceilal?i s? se ?ngrijoreze, cand v?zur? privirile lui Fenrir ?i Arion a?intite spre bolta cerului. A?a c? curand ?ncepu murmurul printre oamenii Siar-ului: ?ce se ?ntampl?? De ce se uit? la cer? ?i de ce se face deodat? atat de ?ntuneric, de?i nu-i trecut de amiaz??” ?opteau unii, pe cand al?ii ?ncepur? s?-?i frece deodat? bra?ele cu palmele, sim?ind o brusc? r?corire a vremii. ??i se face frig. Mult mai frig pentru aceast? perioad? a anului,” murmurar? ei.

  Ascultand ale oamenilor ?oapte, Samaya ?i Bestla se apropiar? de Fenrir ?i Arion care continuau s? priveasc? cerul, f?r? s? spun? nimic. ?Ce se ?ntampl??” ?ntreb? Samaya, ajungand ?n dreptul lor.

  ?Prive?te ?i singur?,” murmur? Fenrir. ?Mi se pare numai mie sau aceia la sigur nu-s norii lui Boor ?i Sephir?”

  ?Nu ?i se pare. A?a e, c?ci de ar fi fost ei l-a? fi z?rit pe Palar printre ei, dar oricat nu m-am for?at s?-l v?d nu dau de el, acolo, pe cer.”

  ?Asta deja e ciudat. ?i cum nici Sephir, nici tata ?i nici bunicul nu-s aici, va fi cam greu de aflat asta,” spuse Bestla bosumflat?, c?ci atunci cand Sephir plecase dup? ceilal?i ?i o l?sase ?n urm?, fata se sim?i dat? la o parte. Acum ?ns?, v?zand acest pericol celestial apropiindu-se de ei, ?n?elese c? nu degeaba Sephir decisese a?a. ?ns?… cum n-avea nici urm? din puterea vanturilor sau a ploilor curgandu-i prin sange, cel pu?in nu atat de puternic pe cat o aveau Sephir ?i Zeal, Bestla se sim?i neputincioas? ?i, de?i ?i-ar fi dorit enorm s? poate s?-?i foloseasc? a ei putere de a crea noi lumi ?i de ai pune pe to?i la ad?post, ?tia prea bine c? e posibil s? nu-i reu?easc?. Mai ales cand Samaya-?i a?inti privirea asupra ei, v?zand-o c? se joac? ?n man? cu un cub gelatinos ?i oglinzi multiple ap?rur? ?n jur, reflectand atat natura, cat ?i cerul pe a lor suprafa??.

  ?Bestla, opre?te-te!” ?i ordon? Samaya pe un ton sigur. ?Nu ?tim ce se apropie ?i nici ce putere are. Pan? afl?m e mai bine s? ne ?inem ascunse puterile de ei.”

  ?Sunt de acord cu Samaya. Mai bine s? ne punem la ad?post pan? trece,” spuse ?i Fenrir, de data asta mult mai ?ngrijorat, v?zand repeziciunea cu care cerul se ?nnegrea, alungand lumina ?i nefiind ?n stare s? vad? cine sau ce se afla ?n spatele acelui fenomen neobi?nuit.

  ?Atunci s? afl?m!” spuse Arion cu hot?rare, exact ?n momentul ?n care Nathaniel ?i Mago se apropiar? de ei.

  ?Cum?” se interes? Fenrir.

  ?S? le facem o vizit? norilor,” ?i r?spunse Arion la ?ntrebare ?i, dup? ce zvacni brusc ?n aer, se transform? ?n frumosul cal ?naripat, alb ca spuma laptelui.

  Fenrir n-a?tept? mult s? fie invitat. A?a c?, cum era obi?nuit s? c?l?reasc? pe spatele lui Arion f?r? h??uri, se arunc? pe spatele lui ?n momentul ?n care calul f?cu un ultim cerc ?n fug? pe lang? ei. Dup? care calul ??i falfai puternic aripile ?i se ridic? ?n aer, pan? ajunse mult deasupra p?durii.

  ?Dac? tot ai format oglinzile celea, m?car s? avem folos de la ele,” spuse Samaya, dup? ce privi pentru o vreme cand la cer, cand la oglinzile care ?ncepur? s? dispar? una cate una, la comanda Bestlei, care modela nervoas? ?n man? gelatina albastr?-azurie.

  ?Ba formeaz?-le, ba f?-le s? dispar?. Hot?r??te-te odat? ce va fi mai bine,” spuse Bestla ?afnoas?. Dup? care arunc? cubul gelatinos din man? ?nspre cele 10 oglinzi care se m-ai vedeau ?nc? ?n aer.

  Partea de jos a cubului r?mase prins? de palma Bestlei, ?n timp ce partea de sus, form? o mare oglind? rotund?, de m?rimea ?i forma unei trambuline pentru copii, care r?mase s? pluteasc? ?n aer, cam la 20 de metri deasupra capetelor lor.

  ?Crezi c-o po?i ridica mai sus?” ?ntreb? Samaya, privind ?nc? ?int? spre cer.

  ?A? putea ?ncerca, dar pentru a o sus?ine am nevoie de celelalte oglinzi ?n jurul ei.”

  ??i… cum se presupune c? ar trebui s? mut?m noi ceva creat de tine, Bestla?” ?ntreb? Samaya, stramband din nas. ?Oi avea eu puteri magice, da nu m? compar eu cu tine.”

  ?Se spune c? elevul trebuie s?-?i ?ntreac? maestrul, da se pare c? cu tine am pierdut vremea degeaba,” murmur? Bestla, dand din cap cu repro?.

  ?A? putea ?ncerca eu,” spuse Yellen, care se afla la doar ca?iva pa?i ?n spatele lor.

  Bestla ?ns? o privi pe sub sprancene, c?ci de?i ajunsese la un numitor comun cu Yellen de cand se cunoscur?, totu?i faptul c? aceasta era o Yātrīkar nu-i pl?cea ?i pace. Totu?i, trebuia s? recunoasc? c? fiind o Yātrīkar, Yellen ar fi putut ascunde puteri imense, pe care ele nu fuseser? ?nc? capabile s? le descopere ?n fat?. Mai ales c? acele Ceasornicului Vremii o aleser? pe ea ca s? le fie nou? st?pan?.

  ?Am putea ?ncerca,” murmur? Bestla cu jum?tate de glas, v?zand privirea insistent? a Samayei ?i a lui Yellen a?intit? asupra ei.

  ?Eu totu?i consider c?-i riscant,” vorbi ?n cele din urm? ?i Nathaniel. ??tim prea bine c? Tenebre ?i ai ei o caut? pe Yellen tocmai pentru c? e o Yātrīkar. Folosindu-?i acum puterea o putem descoperi ?n fa?a inamicului. Nu crede?i?”

  ?Dar eu pot s?…,” ?ncerc? s? se opun? Yellen.

  ?Sunt de aceea?i p?rere cu Nathaniel,” spuse ?i Samaya, dar Bestlei r?spunsul i se p?ru prea evident. A?a c? murmur? ?mbufnat?: ?prea sunte?i voi de acord ?n ultima vreme. Ceva extrem de suspect dup? p?rerea mea. ?i… ave?i de gand s? m? m-ai ?ine?i mult a?a? Nu de alta, da nu pot ?ine oglinda ceea la nesfar?it plutind ?n aer f?r? suport.”

  ?Atunci s?-?i arate elevul ce a ?nv??at de la ?maestru,” o tachin? Samaya ?i, apropiindu-se de trambulina-oglind?, Samaya form? la randul ei, deasupra palmei drepte, un cub similar celui din mana Bestlei. Numai c? cel din mana Samayei avea form? solid? ?i atr?gea parc? ?n interiorul lui lumina din jur.

  Anume procesul de absorb?ie a razelor oarbe de lumin?, reflectate pe pere?ii celor 10 oglinzi ce pluteau ?n aer, le schimb? pozi?ia ?i, din a avea un unghi ?nclinat la 45 de grade, Samaya reu?i s? le pozi?ioneze la un unghi de 90 de grade, ?nconjurand astfel complet trambulina.

  Apoi, cand oglinzile parc? se lipir? de trambulin?, lumina reflectat? pe a lor suprafa?? se reflect? ?n suprafa?a sticloas? a trambulinei ?i astfel se form? deasupra oglinzii orizontale un fel de curent de aer ce se rotea ?n cercuri lente la o ?n?l?ime de aproape 30 de centimetri deasupra oglinzii.

  ?Func?ioneaz?!” strig? Samaya fericit?. Bestla ?ns?, de?i ?n interior era fericit? c?-i reu?ise Samayei trucul, totu?i prefer? s? n-o arate deschis ?i doar murmur? un ?norocul ?ncep?torului” cum obi?nuia de obicei s? fac?.

  Nathaniel ?i Mago, care ?n?eleser? trucul Bestlei, schimbar? priviri ?i suraser?. Apoi se ?ndep?rtar? de fete ?i se ?ndreptar? spre ceilal?i pentru ai lini?ti cu privire la ce aveau de gand Bestla ?i Samaya s? fac? cu acele oglinzi. ?n drumul ?napoi, Nathaniel puse un bra? pe umerii lui Yellen, vrand s-o ia cu el, ?ns? fata se ?mpotrivi ?i r?mase locului, privind ?in? la modul cum Samaya ?i Bestla-?i foloseau puterile, c?ci ea era sigur? c? ar fi putut face la fel, dar nu i se d?duse nicio ?ans?.

  Totu?i, ?n momentul ?n care curen?ii de aer se ridicar? mai sus ?i mai sus deasupra oglinzii orizontale, reflectandu-?i mi?carea ?n cele laterale, ?i crescand astfel ?n volum de parc? s-ar fi ridicat ?n aer ?n spiral?, ochii lui Yellen c?p?tar? brusc o nuan?? lucioas?, b?tand spre alb, ?n timp ce mainile ei se ?ntinser? ?n fa??, cu palmele ?n sus, iar deasupra lor se formar? aceea?i curen?i de aer v?zu?i ?i deasupra oglinzii, de parc? i-ar fi copiat.

  ?Ce face?!” ?i strig? Bestla Samayei, cand observ? starea ?n care se afla Yellen. Dar… fiindc? ambele se aflau ?n procesul crea?iei, nu se puteau dezlipi de acel loc ?i s-o fac? pe Yellen s? reac?ioneze.

  ?ngustandu-?i ochii, Samaya analiz? ?ndeaproape mi?c?rile lui Yellen ?i v?zu cum ochii ei revenir? brusc la normal, chiar dac? ea continua s? controleze curen?ii deasupra palmelor. ?Cum ai f?cut asta?” o ?ntreb? Samaya mirat?, dandu-?i seama c? Yellen se ?ntoarse singur? la realitate.

  ?Nu ?tiu. Nu ?in minte,” murmur? Yellen ?nfrico?at?, c?ci cu adev?rat nu-?i amintea ce se ?ntamplase cu ea ?n cele cateva clipe cat fusese ?n trans?. Acum ?ns?, v?zandu-se controland curen?ii de aer deasupra palmelor, se sperie, c?ci se sim?ea ciudat, de parc? aceea?i curen?i ar fi trecut ?i prin ea.”

  ?Lupa!” murmur? deodat? Samaya, aducandu-?i aminte, ca o reverie, de lupa v?zut? deseori la braul Gaeiei ?i pe care i se p?ruse c? o v?zuse ?i ?n reflec?ia din Fantana Adev?rului, de?i nu era 100 la 100 convins?, atunci cand ?l ?nso?ise pe P?rintele Haos ?n De?ertul Uit?rii, iar Yggdrasil ?i ar?t? parte din viitor.

  ?Ce?!” strig? Bestla, care auzise c? Samaya murmurase ceva, dar nu ?n?elese ce.

  ?Nimic,” se gr?bi Samaya s? schimbe subiectul. ?S? ne concentr?m pe ce f?ceam,” ?i, curand, puterea celor trei f?cu ca curen?ii de aer s? se ridice la ca?iva zeci de metri ?n aer, ajungand pan? deasupra p?durii, tot ?n form? continu? de spiral?, ?i de?i nu p?rea, cea care ac?iunase asupra curen?ilor fusese ?i Yellen, care reu?i ?n cele din urm? s? manevreze acei curen?i doar cu mana stang?, ?n timp ce mana dreapt? ?i-o puse deasupra lor, de parc? ar fi pus un capac, ca pe urm? s?-i pozi?ioneze lateral ?i s? vad? atat de clar cum mergeau mici s?ge?i dea lungul acelei spirale, exact a?a cum circulau ?n realitate curen?ii de aer.

  Stolen from its rightful author, this tale is not meant to be on Amazon; report any sightings.

  Astfel, suprafa?a spiralei, care ajunse deasupra p?durii, reu?i cumva s? ?absoarb?” imaginile de deasupra ei ?i, trecandu-le apoi cu repeziciune prin corpul sub?ire al spiralei, de parc? ar fi coborat pe un topogan, se reflectar? mai ?ntai pe oglinda orizontal?, ca mai apoi s? fie clar v?zute ?i pe cele orizontale.

  ?Sfinte Dumnezeule!” murmur? Mago, cand ?ntoarse f?r? s? vrea capul spre fete ?i v?zu furia cu care norii acopereau cerul ?ntr-o panz? de smoal?. A lui remarc? ?i f?cu ?i pe ceilal?i s? priveasc? ?n aceea?i direc?ie ?i, to?i pan? la unul, privir? ?ngrijora?i la ceea ce se ?ntampla mult deasupra lor.

  Tot pe suprafa?a oglinzilor, Samaya ?i Bestla ?i v?zur? pe Fenrir ?i Arion zvacnind dintre copaci ?i ridicandu-se iar??i deasupra p?durii, c?ci prima dat? cand ie?iser?, cerul ?ncepuse deodat? s? scapere ?i, ca s? nu fie observa?i, Arion decise s? se pun? la ad?post pentru o scurt? vreme. Acum ?ns?, cand cerul se ?calmase” de furia fulgerelor, l?sand-o doar pe cea a norilor care alungau lumina ?i seninul bol?ii cere?ti, cei doi se ?ncumetar? s? se ridice iar??i sus.

  Dar… cand ajunser? s? pluteasc? exact peste varfurile copacilor, Arion observ? spirala energetic? a fetelor ?i decise c? va fi mai ?n siguran?? pentru to?i de el ?i Fenrir se vor ascunde ?n spatele acelor curen?i de aer.

  Astfel, pu?i la ad?post, cei doi privir? ?int? spre herghelia de nori furio?i care se apropia de ei ?i, cat de curand, ?n?eleser? c? cel ce-i controleaz? nu-i nici Boor ?i nici Sephir.

  ?De?i am senza?ia c? aici e mana ?arpelui Ian Gyar, totu?i ceva-mi spune c? nu-i ?ntru totul adev?rat,” spuse Fenrir.

  ?Sunt de acord cu tine, c?ci norii din partea asta luminat? de cer sunt la fel de speria?i ca ?i noi, dar niciunul din ei nu-mi poate spune cine se apropie, iar ei ?tiu prea bine chipul lui Ian Gyar.”

  O s?geat? neagr? str?punse bolta nop?ii profunde ce punea st?panire peste orizonturi, ?n timp ce o ploaie abundent? ?ncepu s? curg? deodat? din ?nalturi. ?i… de?i la ?nceput p?ru c? acea s?geat? pierde lupta cu furia naturii, Fenrir o observ? curand redresandu-?i direc?ia ?i ?ndep?rtandu-se ?n vitez? spre ei.

  ?E Argol! S?geata ceea care se apropie e Argol, Arion,” strig? Fenrir, lovind u?or cu palma pe spatele calului.

  ?Da te aud eu. Nu-i nevoie s? m? faci ?i s? simt,” ?i spuse calul cu repro?, c?ci una dintre lovituri o sim?ise chiar bine pe ?ira spin?rii.

  ?Oi, cer scuze!” r?spunse vesel Fenrir ?i-?i ?ntinse apoi bra?ul stang ?n lateral, r?manand ?n a?teptare.

  Cateva minute mai tarziu, Argol se l?s? s? ?cad?” din ?nalturi ?i se a?ez? apoi pe bra?ul tan?rului, ?ncol?cindu-?i ghearele puternice ?n jurul bra?ului, pentru echilibrul. Apoi, vulturul deschise de cateva ori pliscul, sco?and un sunet straniu, fapt ce-l f?cu pe Fenrir s?-?i apropie urechea de pliscul lui Argol, c?ci din cauza tunetelor ?i a vuietului u?or scos dintr-o dat? de curen?ii de aer ai fetelor, ?i venea destul de greu s? deslu?easc? cele transmise de uliu.

  Fenrir ?ntoarse brusc capul ?i privi ?n aceea?i direc?ie de unde venise ?i Argol, ?n momentul ?n care Arion ??i ?ntinse larg aripile, v?zand un cal negru ?n fa?a acelor nori, iar pe spatele acelui cal era o figur?-fantom?, pe care n-o m-ai v?zuse niciodat?. Apoi, atat el, cat ?i Fenrir v?zur? cele dou? pantere negre, alergand ?n stanga ?i dreapta calului.

  ?Maranam!” murmurar? Arion ?i Fenrir ?n acela?i timp. ?La ad?post!” strig? Fenrir din ?nalturi, dar era prea sus ca s? fie auzit de cineva.

  Doar ?n momentul ?n care v?zur? calul coborand cu vitez? impresionant? din ?nalturi, Samaya ?n?elese c? cineva periculos se apropie. Mai ales c?-l v?zuse pe Argol pe bra?ul lui Fenrir, iar acel uliu aproape niciodat? nu p?r?sea cre?tetul ple?uv al Muntelui Fricii. De aceea Samaya privi ?ngrijorat? ?n oglind? ?i citi pe buzele fratelui ei, care continua s? le strige ?Maranam! Fugi?i!”

  Samaya l?s? s?-i scape din maini cubul ?i, ?ntorcandu-se brusc spre oameni, le f?cu semne disperate cu bra?ele s? se pun? la ad?post. Apoi, dup? ?nv?lm??eala ?i nebuneala cauzat? de strig?tele Samayei, de semnele f?cute de ea, de cubul care c?zand la p?mant produse un impact puternic, bine sim?it sub picioare de to?i ?n timp ce a impactului putere se r?spandi ?n jur de parc? ar fi fost o zon? de radia?ii care f?cu s? cad? cu zgomot toate oglinzile din jurul lor, oamenii se putur? lua ?n maini ?i o luar? cu to?ii la fug? spre palcul de copaci d?rma?i la p?mant ce se vedea nu departe de ei.

  Ajunse lang? Nathaniel ?i Mago - Samaya, Bestla ?i Yellen, se ascunser? ?i ele dup? trunchiul unui copac extrem de gros ?i privir? spre locul ?n care mai ?nainte se ?n?l?ase construc?ia de oglinzi. Astfel v?zur? cum cubul Samayei ??i retrase ?napoi energia pe care o ?mpr??tiase ?n urma impactului ?i cum apoi ?ncepu s? ??nghit?” fl?mand oglinzile, transformandu-le la ?nceput ?n aceea?i gelatin? din care fuseser? create.

  ?n momentul ?n care cubul deveni doar un cub de lemn, aparent f?r? valoare, Arion-calul se v?zu zburand foarte aproape de p?mant ?i ?ndreptandu-se ?n vitez? spre acela?i loc ?n care se ascundeau ceilal?i. Anume ?n acea clip? Argol se desprinse de pe bra?ul lui Fenrir, se avant? ?n aer ?nspre p?mant, prinse cubul ?n ghearele sale ?i ?a?ni ca s?geata spre Samaya, pe bra?ul c?reia se ?i a?ez? ?ntr-un final, dup? ce l?s? s?-i scape cubul dintre gheare, care ajunse ?n cele din urm? ?n poala fetei.

  Apoi ?i v?zur? pe Fenrir ?i Arion fugind cat ?i ?ineau picioarele spre ei, c?ci odat? ajuns pe p?mant, Arion fu nevoit s?-?i reia trupul uman, c?ci altfel nu s-ar fi putut ascunde, mai ales c? palcul cela de nori ce la ?nceput fu v?zut doar pe cer, venea spre ei printre copaci, c-o vitez? ame?itoare, de parc? ar fi fost fum gros mi?cat din urm? de-o energie nev?zut?.

  Fenrir ?i Arion se aruncar? practic ?n spatele unul alt trunchi gros care z?cea nu departe de cel ?n spatele c?ruia se ascundeau Samaya, Bestla, Yellen, Nathaniel ?i Mago. Abia dup? ce se puseser? la ad?post, Arion se ?ntoarse spre ceilal?i ?i le strig?: ?b?ga?i-v? cat pute?i sub trunchiuri sau face?i-v? una cu p?mantul ?n timp ce v? ?ine?i ag??a?i de ce pute?i ?i nimeni nici m?car s? nu respire pan? nu trece norul cela, de vre?i s? tr?i?i.”

  La ?nceput oamenii nu ?n?eleser? la ce se referise Arion, ci doar st?teau cu gurile c?scate ?n timp ce priveau ?nsp?imanta?i la ceea ce se apropia de ei. Dar le urmar? curand exemplul, v?zand repeziciunea cu care Fenrir ?i Arion aruncar? tot ce era de prisos pe lang? copacul c?zut ?i curand se b?gar? sub el, apucandu-se strans cu bra?ele ?i picioarele de crengi groase, ?ncol?cindu-le ?n jurul lor, ca s? le men?in? echilibrul ?n timpul impactului iminent.

  Apoi, brusc, se f?cu lini?te. Dar nimeni dintre cei ce se ascunser? nu se ?ncumet? s? ias? din al s?u ascunzi?. ?i f?cur? bine, c?ci curand dup? aceea se auzir? copitele unui cal lovind cu putere p?mantul ?n galopul s?u, ca mai apoi s? aud? ?i urlete ciudate venind dinspre norii ceea de fum.

  De?i ?tia c? poate n-ar fi trebuit s-o fac?, Fenrir se aplec? u?or ?i privi ?n dep?rtare: astfel v?zu la ?nceput copitele calului negru al lui Maranam, apropiindu-se de ei de parc? ar fi mancat p?mantul. Apoi el ??i ridic? privirea de pe ?nc?l??rile acestuia mai sus pe corp pan? ajunse la umeri ?i v?zu c? Maranam purta o lung? mantie neagr?, cu gluga pus? pe cap - glug? care-i acoperea de altfel mai mult de jum?tate din fa??. Dar totu?i… Fenrir observ? ochii s?i negri, care ?ncepur? s? ard? deodat? ?n momentul ?n care ajunser? ?n dreptul lor.

  De parc? ar fi sim?it ceva pandindu-l, Maranam opri brusc calul, f?cand copitele acestuia s? alunece pu?in pe p?mant. La fel de brusc se oprir? ?i panterele, a?teptand ordinul st?panului lor.

  Dup? ce opri calul, Maranam privi ?nspre locul ?n care se afla Fenrir. ?ns? privirea-i fu brusc ?nce?o?at? de norul de fum care-l ajunse din urm? ?i-l ascunse de privirile celorlal?i pentru scurt? vreme.

  ?n momentul ?n care norul de fum se dispers?, l?sand ?n urm? doar un amurg de sear?, cu o lumin? slab? ce abia permitea s? se vad? ?n jur, Maranam fu v?zut tr?gand de c?p?strul calului ?i pornind ?ncet spre locul ?n care era Fenrir ?i ceilal?i. Dar… nu m-ai sim?ea aceea?i energie a cuiva puternic a?a cum sim?ise ?n momentul ?n care decise s? se opreasc? ?i asta-l scoase din min?i, f?candu-l s? r?cneasc?, c?ci acea energie pe care-o sim?ise i se p?ruse atat de bine-cunoscut?, a cuiva pe care-l ?nvinse demult ?i pe care-l crezuse pierit din aceast? lume.

  Dar… pierdu Maranam urma acelei leg?turi datorit? Samayei care se teleport? lang? al ei frate, ?n momentul ?n care sim?ise c? privirea lui Fenrir l-ar putea atrage spre ei pe C?l?torul nedorit. A?a c?, ajuns? lang? el, Samaya-i acoperi ochii lui Fenrir, ?optindu-i cu vocea ei telepatic?: ?nu-l l?sa s? te simt?, Fenrir. Nu ?tiu de ce, dar am impresia c? pe tine te caut?.”

  Apoi, Samaya ?ncepu s? alunece, c?ci se ?inea doar c-o man? de-o creang? ce reu?ise s-o apuce cand ap?ruse lang? Fenrir. Sim?ind-o c?-?i pierde echilibrul, dar f?r? a deschide ochii, c?ci decise s?-?i asculte sora pentru a nu-i pune pe ceilal?i ?n pericol, Fenrir ?ntinse brusc bra?ul ?i-o prinse pe Samaya de cing?toare, tr?gand-o spre el.

  Cand fu ?n sfar?it ?n siguran??, Samaya ?nchise ochii ?i p?trunse ?i ea ?n propria lume crepuscular?, avand forma lui Jar de data asta. Astfel, privi ?n jur ?i observ? cum Maranam prive?te cu aten?ie ?n jur, dar nu-i fu dat s? vad? nimic, c?ci locul era acoperit de un fel de magm? ro?ie pe care Jar o putu vedea, dar nu ?i Maranam.

  Urm?rind sursa acelei magme, Jar v?zu c? ducea spre Fenrir, numai c? el st?tea ascuns ?n spatele acelui trunchi gros sub forma aceluia?i lup negru pe care Dike-l v?zuse ?n reflec?ia din fl?c?ri ?i care deseori i se ar?tase lui Obregon ?n vis ?i nu cu forma lui uman?.

  ?Cine s? fie…,” murmurar? buzele lui Jar, dar acesta t?cu brusc, sim?ind mi?carea f?cut? de Maranam, care trase brusc de h??uri, for?and calul s? se ?ntoarc? pe drumul principal, ca mai apoi s?-i dea pinteni ?i s? plece ?n galop, ?n?elegand c? nu-i va fi dat ?n acea sear? s? vad? sursa acelei energii pe care-o sim?ise.

  Panterele-l urmar? pe Maranam imediat dup?. De?i Kurūcim privise pentru cateva clipe ?nspre Jar, de parc? l-ar fi sim?it acolo.

  Cand ?n sfar?it Maranam ?i panterele disp?rur? ?n zare, Jar reveni ?n lumea real?, iar Samaya st?tea de data asta ?n picioare, pe acela?i drum pe care plecaser? ai lor vr?jma?i, de parc? s-ar fi teleportat ?i ea prin spa?iu, de?i mai ?nainte st?tuse lang? Fenrir.

  Sim?indu-?i bra?ul liber ?i auzind ?i falfaitul aripilor lui Argol care se ridicase ?n aer ?i se apropiase de Samaya, Fenrir deschise ochii ?i privi cu aten?ie ?n jur. V?zand c? locul e sigur, de?i aproape cufundat ?n bezn?, Fenrir ie?i din ascunz?toare ?i le spuse ?i celorlal?i s? ias?, odat? ce e sigur.

  Unul cate unul ei ??i p?r?sir? ascunzi?urile ?i se apropiar? de cei doi gemeni care st?teau ?n mijlocul drumului, privind ?ncotro disp?ruse Maranam.

  ?De?i ?tiam c? e aproape ?nceputul acestui r?zboi, n-am crezut niciodat? c?-mi va fi dat s? v?d chipul lui Maranam ?n persoan?,” murmur? Arion.

  ?L-ai v?zut ?i tu?!” ?ntreb? mirat Fenrir, iar Arion ?ncuviin?? imediat. ?Dar… totu?i, de ce ai spus c? eu sunt cel pe care-l caut?, Samaya?”

  F?r? s?-l priveasc?, Samaya-i spuse: ?pentru c? ?i tu, ca ?i mine ai un alt spirit tr?ind ?n tine - lupul negru, cel care poate proteja ?ntinsurile de Maranam, ascunzandu-le cu o pelicul? de magm? fierbinte.”

  R?spunsul Samayei ?i uimi pe ceilal?i, nu ?ns? ?i pe Fenrir. ??tiai?” ?l ?ntreb? deodat? Arion.

  ?B?nuiam cel pu?in,” murmur? Fenrir. ?Mi-a fost dat s? v?d asta odat?, copil fiind, cand m-am ?ntalnit cu Baradar. Dar… cine poate fi acel spirit nu pot s?-?i spun.”

  ?O s? afl?m cand o s? d?m ochii cu Maranam,” spuse Samaya cu hot?rare, ?iar de nu vre?i s? ne fie ast?zi sfar?itul, ar trebui s? ne gr?bim, c?ci Maranam se poate ?ntoarce ?i nu cred c? acela?i vicle?ug pe care l-am folosit acum ne poate salva ?i a doua oar?.” Dup? care Samaya porni ?nspre locul ?n care st?tur? ascun?i, urmat? fiind ?ndeaproape de ceilal?i ?i, curand, to?i se afundar? cat mai repede ?n p?dure.

Recommended Popular Novels